Necoptul si rascoptul

N. C. Munteanu
Guvernul Boc a supravietuit motiunii de cenzura, desi opozitia isi asigurase cardasia liderilor sindicali, care au organizat, simultan, un mars de protest, si sustinerea televiziunilor mogulizate, dintre care una tocmai anuntase ca vrea s-o ia pe drumul obiectivitatii BBC-ului.

Se stia din capul locului ca motiunea are sanse minime, opozitia neavand majoritatea necesara. Urma ca liderul PSD, admirator al lui Che Guevara si care uneori poarta si sapca lui Mao Tze Dong, sa-si arate calitatile de organizator, talentele de negociator si viclenia, apeland la nemultumitii din PDL si momindu-i sa voteze impotriva propriului partid. Solutie cam imorala, insa in politica scopul scuza mijloacele, daca Ponta, in afara de Che Guevara, il va fi citit si pe Machiavelli. Shoppingul parlamentar parea ca merge bine, in preziua motiunii, lui Victoras ii mai lipsea un vot, ce urma sa apara si acela in cursul noptii.
Insa ziua motiunii a inceput prost. Actiunea din Parlament urma sa fie insotita si de "motiunea strazii", cu participarea a optzeci pana la o suta de mii de sindicalisti. Ar fi devenit "cea mai mare manifestatie de la Revolutie incoace", care ar fi demis guvernul Boc, si asa ar fi inceput si sfarsitul regimului Basescu! Insa liderii sindicali, imbogatiti si corupti de politica, nu mai controleaza miscarea sindicala. "Cea mai mare manifestatie de la Revolutie incoace" a fost o adunatura anemica, vreo treizeci de mii de oameni, cu pesedisti deghizati in sindicalisti, plus o galerie de fotbal. Simtind pericolul deriziunii, revolutionarul Victor Ponta a plusat in ridicol. Infasurat in tricolor, ca Ana Ipatescu, s-a asezat in fruntea demonstrantilor, ca sa fie vazut la televiziune, inconjurat de pesedisti de soi ca Marian Vanghelie, fin teoretician al social-democratiei. N-a fost singura greseala facuta de Victor Ponta. A mai fost una care se putea termina rau. Invatand din arta diversiunii practicata de Ion Iliescu, omul care a vazut legionari si steaguri verzi in Piata Universitatii, Victor Ponta s-a vrut si Vasile Roaita. Avea nevoie de putin sange si a anuntat ca jandarmii insarcinati cu ordinea au glont pe teava! Nu era adevarat, demonstratia, din fericire, s-a terminat fara incidente. Dar ceea ce a inceput prost in strada s-a terminat si mai prost in Parlament. La solutia imorala a lui Victor Ponta, PDL-ul a raspuns cu o solutie la fel de imorala. Aflati in sala, parlamentarii PDL nu au votat, impiedicandu-i pe eventualii tradatori sa se exprime la adapostul votului secret. Voturile pentru demiterea guvernului si chiar pentru a termina si cu epoca Basescu n-au aparut, daca vor fi existat vreodata altfel decat in mintea incinsa a revolutionarului Ponta. Sunt cel putin zece indivizi care mi-au strans mana la mine in birou si mi-au spus ca vor vota pentru oameni, si-au primit ce asteptau sa primeasca si acum au dovedit ca sunt ticalosi, s-a smiorcait Ponta pe culmile ridicolului. A fost tradat de tradatori.
Motiunea a cazut cu zgomot. Mult zgomot pentru nimic. Partea proasta e ca s-a ales cu eticheta de Che Gargara. Si chiar mai rau decat atat. Ar fi produsul cel mai bun al PSD, mai populist decat Iliescu, mai arogant decat Nastase si mai prostanac decat Geoana! Periculos pentru cariera ambitiosului carlan Ponta, aflat in fata hienelor PSD care il asteapta la cotitura. Clar, palaria cu care Iliescu a castigat revolutia din '89 e prea mare pentru capul lui Victor Ponta. In PSD exista un teoretician fin, Adrian Severin, mai fin ca finul Marian Vanghelie, care traieste cu ideea fixa ca Romania se afla intr-o dictatura "deghizata in haine democratice". Teoreticianul crede ca "o dictatura nu se comba te in Parlament, ci in strada, pe bari ca de". Deci, singura solutie, inca o revolutie! Desi nu e noua, ideea nu e rea. Dar fara sansa cu Ponta si Iliescu. Unul e necopt, celalalt rascopt.