- Guvernul Boc a depasit cu bine un nou atac al opozitiei: o motiune de cenzura, dublata de un miting de proportii al sindicatelor. Rezistenta guvernului este de natura sa ne linisteasca, pentru ca ar presupune o anumita stabilitate politica, sau sa ne ingrijoreze, tinand cont de lipsa de performanta a Cabinetului Boc?
- Felul in care a fost gestionata motiunea de cenzura, atat de opozitie si sindicate, cat si de putere, ne spune ca trebuie sa fim foarte prudenti in perioada urmatoare. Liniste nu va fi. Guvernul va trebui sa faca fata unor noi asalturi. Dovada ca nici bine n-a cazut o motiune, ca opozitia a depus alta, avand ca pretext adoptarea, prin asumarea raspunderii de catre guvern, a Legii educatiei nationale. Iar sindicatele anunta greve de patru ore, in fiecare zi de miercuri, in pregatirea unei greve generale. In plus, si presiunile Fondului Monetar International (FMI), de banii caruia avem neaparata nevoie, situeaza guvernul Boc intr-o zona extrem de turbulenta, in care se pot intampla oricand tot felul de accidente. Guvernul Boc isi inteteste greselile, nu numai din pricina propriei incompetente, ci si din cauza presiunilor constante care se exercita asupra sa. Avem o opozitie care pare sa nu inteleaga deloc situatia si care face tot ce-i sta in putinta pentru a ingreuna soarta guvernului. Sigur ca, in principiu, asta-i menirea opozitiei, sa incurce guvernul, pentru a strange capital politic. Dar nu poti sa faci asta intr-un moment ca acesta, pe care il traverseaza Romania. O criza politica ar agrava si criza economica. De altfel, electoratul pare sa fi sesizat aceasta realitate. PSD, care crescuse la 38 % in sondajele de opinie, dupa venirea lui Victor Ponta la conducerea sa - un semn de innoire si de speranta -, a scazut rapid la 31%, in ultimul sondaj IMAS. Pentru ca d-l Ponta a exagerat intr-un asemenea hal, incat a dat impresia ca vrea sa transforme PSD in vechiul partid muncitoresc roman. Si-a asociat in mod fatis sindicatele, pe care le-a mobilizat sa sustina motiunea de cenzura din strada cat mai agresiv; a incitat jandarmii la nesupunere fata de comandantul suprem; a anuntat tot felul de masuri, cum e impozitarea progresiva, in care salariile mai mari ar fi impozitate excesiv. Sirul de gafe ale d-lui Ponta combinat cu aerul revolutionaro-maoist, care tine de o zona revoluta si care nu mai reprezinta o oferta valabila pentru Romania, au tras partidul in jos. Semn ca electoratul nu se lasa manipulat si intelege mai bine situatia decat opozitia.
- O spuneti si dvs.: sunt destule motive de contestare a guvernului Boc. De ce opozitia nu le-a formulat limpede in motiunea de cenzura, care a fost, mai degraba, o declaratie politica belicoasa?
- Fiindca nu cunosc cu adevarat problemele si nici nu au o solutie pentru iesirea din criza. Celebrul program de guvernare al PSD, intr-o suta de puncte, anuntat la Congresul sau de imagine, e inutilizabil. Daca ar fi avut cu adevarat idei, faceau un decalog, nu un pomelnic, pe care nici ei nu-l stiu pe de rost. Multe dintre propunerile PSD sunt deja aplicate, iar altele sunt inaplicabile.
"Legea educatiei le face un rau maghiarilor"
- A doua zi dupa respingerea motiunii de cenzura in Parlament, Guvernul Boc si-a asumat raspunderea pentru Legea educatiei. Un act normativ care marcheaza un nou compromis intre PDL si UDMR. Legea prevede predarea Geografiei si a Istoriei Romaniei in limba materna, precum si predarea limbii romane dupa metodologia limbilor straine, in comunitatile majoritar de alte etnii decat cea romana.
- Compromisul pe care l-ati descris a fost pretul platit de PDL pentru ca UDMR sa nu voteze motiunea de cenzura. De aceea, guvernul si-a si asumat raspunderea a doua zi dupa ce motiunea a cazut in Parlament.
- Pentru mentinerea in functie a unui guvern, periclitezi viitorul unor intregi generatii, care vor suferi un handicap sever necunoscand limba tarii in care traiesc. Nu e prea mare pretul?
- E un pret foarte mare. Din pacate, mai toate legile care inseamna cat de cat un pas inainte trebuie platite ingrozitor. Platesti aliatii, dar platesti si propriii parlamentari ca sa le voteze. E o negustorie de voturi, si nimeni nu pare sa mai voteze in functie de argumente si de credinta intima pe un subiect sau altul. Nu a facut exceptie nici Legea educatiei. Te si intrebi: cum se va aplica aceasta lege in comunitatile de sarbi, turci, ucraineni, tigani? Multi dintre ei urmeaza scoli romanesti si isi dau tot interesul sa se integreze, ca sa se descurce bine. UDMR s-a gandit doar la minoritatea maghiara. Dar la modul populist, mergand pe cartea nationalista. De fapt, le face un rau maghiarilor. Ii leaga de glie, pentru ca, daca nu vor cunoaste limba romana, nu vor putea trai decat in Harghita si Covasna. Or, tocmai in aceste doua judete, pe care le conduce UDMR de 20 de ani, nu sunt locuri de munca suficiente.
- Legea educatiei era in dezbatere parlamentara, ce-i drept cam de mult timp, dar putea urma cursul firesc. De ce a fost o urgenta adoptarea ei?
- Ca sa poata intra in vigoare de la 1 ianuarie, pentru ca bugetul este facut si potrivit acestei legi. Legea educatiei este prevazuta in acordul cu FMI ca parte a strategiei anti-criza. Problema este ca nu e sigur ca la 1 ianuarie va functiona aceasta lege, intrucat se asteapta un aviz de la Curtea Constitutionala. Curtea poate spune ca legea nu e constitutionala si sa o retrimita pentru dezbatere in Parlament. Cred ca guvernul a gresit grabindu-se. Cum a gresit puterea si in cazul Legii unitare a pensiilor, pe care a adoptat-o pe graba si fara cvorum. Acum, si Legea pensiilor e din nou in Parlament, si a inceput sa fie dezbatuta articol cu articol, de la capat. Este si aceasta trecuta in acordul FMI, dar probabil ca nu va fi in vigoare la data-limita, 1 ianuarie 2011. Asadar, vom avea un nou impas in relatia cu FMI. La fel ca acesta de acum, generat mai ales de Ordonanta de urgenta nr. 50 a guvernului, care se refera la eliminarea unor comisioane abuzive din contractele de credite bancare. Evident, FMI este de partea bancilor si cere ca ordonanta sa nu se aplice si contractelor in derulare. FMI tine cu bancile pentru ca el insusi e un creditor. Dar nu numai de aceea. FMI nu vrea ca sistemul bancar sa fie destabilizat, caci atunci ar fi dezastru.
"Cand nu avem un organism international de care sa ascultam, facem prapad"
- Presedintele Traian Basescu a declarat, dupa intalnirea cu reprezentantii FMI, ca guvernul trebuie sa aplice integral politica acestuia. Avand in vedere ca agenda ne-o face FMI si Comisia Europeana, mai putem pretinde ca suntem un stat suveran si mai putem acuza guvernul Boc ca nu ne scoate din criza?
- Cand am intrat in UE, stiam ca suveranitatea ne va fi limitata. Toate tarile care au aderat la UE au inteles sa renunte la o parte din suveranitatea lor. In schimb, am primit un plus de securitate economica si sociala. Sunt fonduri nerambursabile de la UE pe care le putem accesa, iar in caz de nevoie stim ca avem cui sa cerem ajutorul. UE dicteaza politica in regiune, dar baga si mana in buzunar cand unul dintre statele membre intra in colaps, asa cum s-a intamplat cu Grecia. Dar sa privim situatia si altfel: ce-am facut cand nu eram nici in UE, nici in NATO si n-aveam nici acord cu FMI? Am facut praf economia, am distrus-o cu decizii mult mai proaste decat ne-ar fi impus vreodata vreunul dintre aceste organisme. Iata ca guvernul Tariceanu n-a avut acord cu FMI si a dus deficitul in panzele albe, in conditii de crestere economica. Prin urmare, cand nu avem un organism international de care sa ascultam, facem prapad. Am facut privatizari si am imprastiat banii in toate partile, am risipit tot capitalul de stat, am devalizat bancile, am sters datorii in nestire la toti datornicii catre stat si ne-am facut gauri bugetare cat nu ne-a facut UE si n-o sa ne faca niciodata.
- Totusi, in ultimii patru ani de dinainte de a adera la UE, Romania a avut un nivel de trai bun. Deci, prosperitatea nu se leaga numai de UE. Pe de alta parte, de patru ani suntem stat membru al UE, cu suveranitatea amputata pentru promisiunea unei sigurante economice si sociale. Dar ce anume am castigat din acest statut?
- Daca facem un astfel de bilant, vom constata ca stam mai bine decat daca am fi fost in afara UE. Fara un minim control european si fara o legislatie europeana, abuzurile ar fi continuat la noi. Pe urma, faptul ca economia UE duduia in anii 2007 si 2008 s-a rasfrant in mod benefic si asupra noastra. Mai mult, romanii au primit dreptul de a lucra legal in strainatate. Ce ne-am fi facut daca toti romanii care lucreaza in tarile UE ar fi ramas in Romania, unde nu sunt locuri de munca? Ei au trimis ani de zile miliarde de euro in tara. Un alt avantaj: cine vrea poate studia in UE si poate dobandi o calificare recunoscuta, pentru ca apoi sa profeseze in marile institutii si companii din lume, pe salarii ca atare.
"Ungaria a renuntat la acordul cu FMI si a revenit trap-galop dupa numai o luna de zile, pentru ca si-a dat seama ca nu va reusi fara banii Fondului"
- Puteti enumera si avantajele din relatia cu FMI?
- Relatia cu FMI a cunoscut destule momente critice, pentru ca nu ne-am indeplinit obligatiile. Ar fi dramatic sa se renunte la un nou acord cu FMI, pentru ca, pe langa banii pe care vrem sa-i imprumutam de la Fond, am pierde si certificatul de tara solvabila si care se indreapta pe calea cea buna pentru iesirea din criza. Asta ne-ar face sa nu mai avem de unde ne imprumuta la un pret suportabil, iar pe investitorii straini i-ar indeparta de Romania.
- Cunoasteti exemplul vreunui stat care a reusit sa iasa din criza asistat de FMI?
- N-o sa gasiti nici tari in criza care s-au descurcat mai bine fara FMI. Ungaria a renuntat la acordul cu FMI si a revenit trap-galop dupa numai o luna de zile, pentru ca si-a dat seama ca nu va reusi fara banii Fondului. Totusi, FMI e o banca si e normal sa urmareasca daca vei cheltui banii pentru ce ti i-a dat. In rest, FMI nu e un medic universal, care odata ce a descins intr-o tara da leacuri pentru toate bolile: ologul incepe sa umble, orbul sa vada, saracul se trezeste cu desaga plina... FMI este doar un creditor ceva mai convenabil decat ceilalti.
- Apropo de organisme internationale, care controleaza si dirijeaza peste capul guvernelor nationale. Recent s-a intrunit la Bucuresti Comisia Trilaterala. Ce semnificatie are acest fapt?
- Despre Trilaterala, ca si despre Clubul de la Roma sau despre Grupul Bilderberg, se vorbeste ca despre o organizatie ezoterica, in care intra numai initiati si care hotaraste soarta lumii. Este, dupa unii, un fel de masonerie laica, dar nici masoneria nu mai e ce-a fost. Eu nu cred ca aceste organizatii formeaza un guvern mondial. Nu vad cum ar putea influenta mersul lumii, daca, de exemplu, n-au prevazut criza economica. Din doua, una: ori n-au prevazut criza si atunci inseamna ca nu functioneaza atat de bine si nu au asemenea putere, ori au provocat ele insele criza. A treia posibilitate nu exista. Poate ca au declansat criza, avand planuri de reimpartire a sferelor de influenta in lume. Dar in acest caz, inseamna ca tot ei pot sa o si opreasca, atunci cand vor considera ca si-au atins scopul. Nu stim daca e asa. Daca Trilaterala este cu adevarat atat de puternica pe cat se crede, faptul ca si-a desfasurat lucrarile la Bucuresti este un semn ca acorda importanta Romaniei. O astfel de atentie se justifica prin aceea ca Romania se afla la granita de Est a NATO si a UE. Oricum, ce se petrece azi in lume pare ca scapa de sub controlul Comisiei Europene, Comisiei Trilaterale si al oricarui guvern mondial.