In comparatie cu fostele tari comuniste, astazi membre ale UE, Romania traverseaza cel mai greu traseu de iesire din criza, de la cadere economica, la restrangere bugetara si nemultumiri sociale. Totul, pe fondul unui necontenit vertij politic, al unei grave boli sistemice, impregnate in fibra clasei conducatoare dambovitene. Privim cu invidie la vecini si la ceilalti fosti aliati ideologici europeni si ne minunam de felul in care au rezolvat ei criza si problemele bugetare, de felul in care controleaza inflatia, deficitele si somajul, privatizarile si accesarea fondurilor europene. Suprapunand parcursul anemic al Romaniei peste itinerariul sigur si ascendent al Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Cehiei si chiar al Bulgariei, observam ca diferentele sunt enorme. Ajunsa oaia neagra a Europei, atat prin concursul tiganilor autohtoni stramutati in Occident, cat si al clasei politice incompetente si corupte, Romania ofera astazi, la nivel politic si economic, un studiu de caz dramatic. Cazul unei tari jefuite, saracite, batjocorite si umilite de propria elita politica. Starea jalnica a tarii iese si mai bine in evidenta prin comparatie cu modul in care fostele tari din lagarul comunist se confrunta cu criza mondiala.
Excelenta Sa Petr Dokladal, ambasadorul Cehiei la Bucuresti, puncteaza cateva dintre modalitatile in care fosta noastra "colega" de lagar socialist stie sa-si rezolve problemele economice si sa ia masuri anti-criza: cu calm, viziune pe termen lung, echilibru social si temperanta politica.
"La noi aproape ca nu au existat imprumuturi in valuta straina"
- Dupa separarea "de catifea" a Cehiei de Slovacia, din 1993, Republica Ceha si-a reluat discret parcursul vest-european. Cum arata astazi, in timp de criza, economia tarii dumneavoastra?
- Republica Ceha a trecut printr-o perioada grea, de transformari foarte rapide. Desi am comis o serie de erori, viteza transformarilor, privatizarea si politica de atragere a investitorilor straini s-au dovedit a fi foarte utile. De asemenea, economia noastra face parte dintre economiile cele mai sigure ale UE si nu este protectionista. Avem banci sanatoase. Ceea ce mai avem de facut este sa imbunatatim starea finantelor publice, sa reducem deficitul lor, respectiv sa reducem cat mai repede deficitul bugetar sub 3% din PIB. Important este sa realizam reforma in domeniul pensiilor, al invatamantului si sanatatii. Fara indeplinirea acestor sarcini, noi si UE nu vom putea fi competitivi.
- Vorbiti de competitivitate. Sa intelegem ca actuala criza economico-financiara mondiala n-a afectat Cehia?
- Trebuie facuta o delimitare intre criza financiara si scaderea economica. In Republica Ceha, criza financiara nu s-a manifestat atat de negativ ca in alte tari, deoarece bancile cehe au avut foarte putine active proaste. La noi aproape ca nu au existat imprumuturi in valuta straina. Cehii au avut incredere in coroana, s-au imprumutat in moneda nationala, fiind astfel feriti de riscurile globale. Scaderea economica a avut insa un impact foarte puternic asupra Cehiei, deoarece tara noastra are o economie mica, deschisa si orientata spre export. De aceea, suntem puternic dependenti de modul cum o duc partenerii nostri comerciali cei mai mari, in principal Germania. Avand in vedere ca economia ceha este sustinuta mai ales de export, si nicidecum de consumul intern, in Cehia se poate vorbi numai cu greu despre un boom al consumerismului, chiar si in perioada de crestere rapida. Este insa adevarat ca am fost afectati de criza, intr-o perioada de crestere economica considerabila.
- Asa cum s-a intamplat in Romania, unde caderea a fost de la aproximativ +8%, la aproape -8% din PIB. In timp ce Romania nu reuseste sa revina la semnul +, ce se intampla in Cehia?
- Inainte de izbucnirea crizei, in 2007, cresterea PIB-ului reprezenta 6,6%. In a doua jumatate a anului 2008, s-a produs o incetinire economica, manifestata printr-o crestere mai mica a PIB, si anume de 3,1%. In 2009, a urmat o scadere vertiginoasa, la - 4,1%. Din fericire, revigorarea care a avut loc pe pietele vestice, si mai ales in Germania, s-a reflectat si in cresterea PIB din R. Ceha, in primele doua trimestre ale anului 2010.
"Noul guvern pregateste concedieri treptate, de circa 10%, mai ales in sectorul de stat"
- Care sunt masurile anticriza luate de guvernul ceh si cum a reactionat populatia la politica de austeritate?
- In cazul impactului crizei asupra societatii cehe nu a fost vorba de un "cutremur". Criza a afectat multi oameni, somajul a depasit 7% in anul 2009, si o tendinta aproximativ identica este inregistrata si in prezent. Odata cu revigorarea economica, asteptam si o reducere treptata a somajului. Pe de alta parte, reactia locuitorilor la primul val de masuri contra crizei a fost mai degraba retinuta. Abia recent au aparut primele reactii de dezacord cu masurile de austeritate ale noului guvern in sectorul de stat. Inflatia in R. Ceha a crescut considerabil in anul 2008, ajungand sa reprezinte in medie 6,3%. In anul 2009, odata cu reducerea consumului si cu scaderea preturilor, a scazut in medie la 1,0%. De la 1 ianuarie 2010, guvernul a marit TVA de la 19% la 20%, iar la produsele alimentare de baza, de la 9%, la 10%. Aceste cote n-au avut un impact considerabil, nici asupra inflatiei, nici asupra preturilor.
- Cu alte cuvinte, la dumneavoastra, cehii, toate sunt "de catifea", inclusiv criza.
- Se poate spune si asa. Revenind la masurile anti-criza de tip ceh, a fost introdus programul "Rabla" (asemanator celui din Romania), care pana la urma nu a functionat. Pe de alta parte, in anul 2009, nu au avut loc concedieri masive. Dar in acest an, noul guvern pregateste deja concedieri treptate de circa 10%, mai ales in sectorul de stat. La finele anului 2009, somajul reprezenta 7,3%, iar in trimestrul doi al anului 2010, a scazut usor, la 7,2%. Desigur, guvernul a fost obligat sa opereze o serie de taieri, mai ales in proiectul legii bugetului de stat pe anul 2010. In fine, in anii 2008 si 2009, guvernul ceh nu a redus salariile functionarilor de stat si, de asemenea, "nu a inghetat" pensiile. Insa noul guvern, format in urma alegerilor din mai 2010, a inceput sa ia masuri suplimentare de austeritate in sectorul de stat. Este vorba despre concedierea salariatilor sau reducerea salariilor, respectiv de combinarea celor doua instrumente.
- In aceste conditii, considerati ca Cehia a iesit din recesiune?
- Daca folosim definitia standard a "recesiunii", adica scaderea PIB in doua trimestre succesive, atunci in R. Ceha nu a existat si nu exista recesiune, deoarece ne aflam in al patrulea trimestru consecutiv cand economia a crescut (chiar daca foarte modest). Suntem optimisti moderati, mai degraba realisti.
"Agricultura ecologica este o prioritate pentru tara noastra"
- Va rog sa ne vorbiti despre rezolvarea problemei agricole. Cum functioneaza acolo, in centrul Europei, agricultura ecologica?
- In comparatie cu Romania, R. Ceha este mai degraba o tara industriala, cu un aport redus al agriculturii in PIB si cu un numar redus de persoane active in acest sector. Mai ales in lunile de iarna, Cehia este dependenta in mod deosebit de importul unor legume si fructe, deoarece, in principiu, tara mea este adepta egalitatii in drepturi a fermierilor din diferite tari membre ale UE. Pe de alta parte, agricultura ecologica este o prioritate pentru tara noastra. In R. Ceha exista programe de sprijinire a agriculturii ecologice. Guvernul ceh a adoptat, in aprilie 2004, "Planul activ de dezvoltare a agriculturii ecologice pana in anul 2010", iar in februarie 2007, Ministerul Agriculturii a aprobat Programul "Agricultura ecologica si bioalimentele" - unul dintre scopurile lui fiind sprijinirea informarii consumatorilor si desfacerea alimentelor ecologice in alimentatia publica, sprijinirea prelucrarii alimentelor ecologice, precum si cercetarea, instruirea si consultanta in domeniul agriculturii ecologice. Programul este finantat mai ales din fondurile "Programului de dezvoltare rurala" al UE, pe anii 2007-13. In prezent, se afla in pregatire un nou Plan de actiune pentru dezvoltarea agriculturii ecologice pe anii 2011-15, pentru care vom atrage noi fonduri europene.
- Cum sta Republica Ceha la capitolul accesarea fondurilor europene?
- In cadrul exercitiului financiar 2007-2013, Republicii Cehe i-a fost alocata suma de 26,7 miliarde euro din fondurile structurale si din Fondul de coeziune ale UE. In septembrie 2010, au fost aprobate proiecte in valoare totala de 50% din fondurile totale alocate si a fost platit destinatarilor terminali 20% din fondurile totale alocate (fata de 4-5% in cazul Romaniei - n.red.).
"Republica Ceha nu a privatizat toate intreprinderile de stat si nu are nici un acord cu FMI"
- Are Republica Ceha relatii sau acorduri cu FMI si Banca Mondiala?
- R. Ceha nu are nici un acord cu Fondul Monetar International, cu Banca Mondiala sau cu UE. Tinand cont de situatia finantelor publice de la noi, nu a fost necesar un asemenea acord.
- Data fiind situatia sensibila din Romania, privind marile privatizari astazi regretate, in ce stadiu al privatizarii se afla industria Cehiei?
- Republica Ceha nu a privatizat toate intreprinderile de stat. Si-a pastrat unele intreprinderi strategice, de exemplu, in domeniul infrastructurii energetice (EPS - transfer de energie electrica, MERO - transport de titei), al transportului aerian (SA, Comanda traficului aerian) sau al serviciilor postale. Societatea de energie electrica EZ, care este un important investitor in Romania, a fost privatizata doar partial.
- Domnule ambasador, este limpede pentru noi ca Romania, care a avut cea mai urata dictatura comunista, trece astazi prin cea mai nefericita perioada capitalista. Pare o fatalitate. Cu politicienii pe care i-am avut si ii avem, nu ne ramane decat sa ne resemnam. Dumneavoastra ce credeti?
- Este evident ca Romania traverseaza o perioada dificila. O dovedesc si masurile luate de guvern (reducerea salariilor functionarilor bugetari sau cresterea TVA). De aceea, as dori foarte mult acestei tari si cetatenilor ei sa scape cat mai rapid de criza, pentru ca Romania sa-si poata folosi din plin potentialul de crestere, pe care il are in mod neindoielnic.
Domnului ambasador Petr Dokladal ii puteti scrie la e-mail: bucharest@embassy.mzv.cz