La limitele suportabilului
In fata acestei neputinte a medicinei, pacientii se intorc din ce in ce mai des spre terapii alternative, cum ar fi acupunctura si hipnoza. Cei mai multi dintre ei se vindeca, dar din cauza ca aceste terapii nu au aceeasi eficacitate pentru toti, se crede ca alti factori, cum ar fi psihicul pacientilor, au un rol foarte important.
Experienta a dovedit ca omul este capabil sa suporte stimuli extrem de durerosi. Astfel, yoghinii indieni isi fac rani dureroase fara macar sa clipeasca. Ceea ce este intr-o contradictie flagranta cu tot ce se stie despre psihologia umana. Fachirii si samanii se strapung, se ard si se flageleaza fara sa arate nici cel mai mic semn ca simt durerea. De asemeni, s-a intamplat adesea ca in timpul razboiului soldatii raniti sa nu simta durerea. H.K. Beecher, un chirurg al armatei britanice, a remarcat, in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, ca aproximativ doua treimi dintre soldatii raniti grav nu simteau nici un fel de durere sau ea era asa de mica, incat ei refuzau, pur si simplu, sa li se administreze morfina. Aceasta stare putea dura ore, ba chiar si zile la rand.
Spiritul durerii
H. K. Beecher a observat acest fenomen si la civili, constatand ca dintre cinci pacienti doar unul nu simtea nici un fel de durere imediat dupa o operatie chirurgicala grava. Aceasta diferenta de resimtire a durerii, intre soldatii din razboi si oamenii din viata de zi cu zi, poate duce la concluzia ca starea de spirit si mentalul sunt elemente foarte importante cand este vorba despre perceperea durerii.
Dar in ciuda studiilor lui Beecher si ale altor specialisti, majoritatea medicilor cred in continuare ca spiritul nu are nici o legatura cu perceperea durerii. Drept urmare, in timpul operatiilor, creierul este anesteziat, pentru binele pacientului. Criticii metodei, considerati "dizidenti" afirma, din contra, ca starea de veghe a creierului are rolul extrem de important al mentinerii tensiunii arteriale in timpul operatiei si, deci, ca el nu trebuie adormit. Dar cei din urma nu se fac sau nu se lasa auziti.
Operatii sub hipnoza
In urma cu sute de ani, pe cand nu se inventase anestezia totala, vindecatorii populari practicau operatii recurgand la metode bizare, adesea, desi foarte eficiente. In America de Sud, unde "doctorii populari" ii depasesc cu mult ca numar pe cei din spitale, se recurge si astazi, aparent cu succes, la asa-zisa "chirurgie psihica". Angel Escudero, un vindecator celebru in Brazilia, isi opera pacientii folosindu-se doar de rugaciuni si de puterea sugestiei. Inaintea operatiei, el practica rugaciuni colective, si le recomanda pacientilor sa repete intruna, in minte, propozitia "nu ma doare, nu simt nimic", si le cerea sa tina multa saliva in gura. In felul acesta, el practica operatii lungi si complexe, fara sa recurga la vreun anestezic. El nu a furnizat niciodata prea multe explicatii despre tehnica sa, pe care a numit-o "noesiterapie", spunand doar ca este o forma de hipnoza.
In prezent, hipnoza este o tehnica medicala recunoscuta si aplicata pe scara larga, folosita uneori si in cazul anesteziilor chirurgicale. Inainte de operatie, pacientii sunt pregatiti cu mare grija, spunandu-li-se sa se gandeasca la un moment placut din viata lor. Acest "loc privat" al memoriei le ofera un adapost impotriva durerii operatiei si le permite sa traiasca intr-o parte a creierului lor, indepartata de aceea unde se inregistreaza durerea.
Inainte de operatie se face o pregatire psihica, in care pacientilor li se sugereaza sa se gandeasca ca sunt insensibili si ca au stins "intrerupatorul durerii". Tot hipnoza ii poate ajuta pe pacienti sa scape de boli cronice pe care medicamentele nu le pot vindeca. "British Medical Journal" a publicat povestea unui baiat care, in 1952, suferea de o maladie foarte dureroasa: ihtioza. Aceasta boala este consecinta unei insuficiente ereditare a glandelor sudoripare, care duce la uscarea si craparea pielii. Cand s-a descoperit ca pacientul reactiona foarte bine la hipnoza, i s-a sugerat, fiind hipnotizat, ca avea o piele sanatoasa. In mod treptat, boala lui a disparut.
Acele care linistesc
Acupunctura, o forma de medicina mult mai veche decat cea occidentala, este deseori utilizata pentru a diminua durerea, in timpul operatiilor chirurgicale. Cea mai veche carte care a ajuns pana la noi, "Neijing", a fost scrisa intre anii 475 si 221 inainte de Hristos. Acupunctura poate, mai bine ca un anestezic local, sa insensibilizeze partile corpului, permitandu-i astfel pacientului sa ramana constient in timpul unor operatii complexe. Acupunctura are o apropiere holistica fata de maladie (adica ea aduce cunostintele particularului in ansamblul in care se inscriu). Pacientul este tratat atat spiritual, cat si corporal. Aceasta este principala diferenta, dar nu singura, intre medicina chinezeasca si cea occidentala, care se multumeste sa trateze simptomele specifice.
Performante chinezesti
Medicina chinezeasca se bazeaza pe recunoasterea existentei unei energii vitale, numita "chi", care circula prin corp prin niste canale invizibile, numite meridiane. Problemele circulatiei acestei energii vitale , blocajele, lipsa sau chiar excesul de "chi" sunt considerate principalele motive ale maladiilor. Scopul acestei practici nu consta doar in vindecarea bolilor, ci si in prevenirea lor. Astfel, se restabileste fluxul energiei stimulandu-se anumite puncte ale meridianelor, fie cu ace foarte fine (acupunctura), fie prin manipulare (acupresura), fie prin intermediul caldurii.
Cu toate ca medicina chinezeasca este cu totul opusa medicinei occidentale, care nu recunoaste existenta "chi"-ului si a meridianelor, metodele sale si-au dovedit eficacitatea impotriva durerii, mai ales pe termen scurt, cu un procentaj de reusita variind intre 60 si 80%. Acupunctura poate avea efect si in cazul maladiilor cronice. In China ea este cea mai utilizata forma de anestezie. De exemplu, doctorii de la Clinica Universitara din Shangai practica operatii pe cord deschis fara nici un fel de anestezie, utilizand acupunctura si pregatind mental pacientul. Si reusesc in proportie de 90%, iar progresul lor este constant.
La institutul de cercetari asupra tuberculozei din Pekin, doctorii opereaza folosind acupunctura pentru a elimina partile infectate ale plamanilor pacientilor. Numarul de ace necesare insensibilizarii acestora trece de 40, repartizate pe intreg ansamblul corpului, unul singur fiind plantat pe partea interna a bratului.
Electricitatea care cicatrizeaza
Una dintre notiunile fundamentale ale acupuncturii, conform careia corpul prezinta un camp energetic care trebuie stimulat sistematic, isi face in mod progresiv loc in mentalitatea occidentala. Tehnici medicale sofisticate, precum stimularea nervoasa electrica transcutanata, se trag din tehnicile stravechi chinezesti. De curand, s-a descoperit ca un tesut se poate cicatriza mai repede, daca este strabatut de un camp electromagnetic ce variaza intre 1 si 4 Hertzi. Alte aspecte ale medicinei chinezesti, cum ar fi considerarea duala a pacientului ca format din spirit si corp, precum si constientizarea rolului pe care il joaca el insusi in vindecarea sa, nu au fost primite inca asa cum trebuie. Totusi, se pare ca nu este vorba decat despre o chestiune de timp, pana cand stiinta occidentala va recunoaste importanta acestor idei esentiale.
Metoda Coue
A fost elaborata de farmacistul si psihoterapeutul francez Emil Cou si se bazeaza pe autosugestie. Cheia metodei consta in rostirea mentala a unei fraze de incurajare, de tipul: "Ma simt foarte bine, nu ma doare nimic". Practicata sistematic, autosugestia favorizeaza o stare generala mai buna, dar ea ajuta si vindecarea, usureaza durerile fizice, vindeca anxietatea, frica, fobiile, dependenta de alcool si droguri, vindeca astmul, alergiile si bolile psihosomatice. Metoda Coue permite, de asemenea, controlul asupra durerii si fricii in timpul nasterii. Pentru a fi eficienta, autosugestia implica un singur lucru: antrenamentul regulat. Ea se face dimineata si seara, cand mintea e libera si destinsa, prin repetarea, de 20 de ori, a aceleiasi fraze. In cazul durerii - "Nu ma doare, nu simt nimic" sau "Trece, trece, trece!". Cuvintele se rostesc incet, in minte, cu voce tare sau fixate pe ritmul de bataie al inimii. Frazele nu sunt obligatorii. Fiecare bolnav poate folosi alte formule, care ii convin. Important este ca ele sa fie pozitive si repetate zilnic, dimineata si seara, altfel metoda n-are nici un fel de eficienta.
Supliment de ancheta:
Analgezicele naturale
Corpul omenesc are propriul sau mod de a gestiona durerea. Cand este grav ranit sau intr-o stare de mare tensiune, creierul secreta niste substante chimice numite endorfine. Ele creeaza o legatura chimica cu receptorii celulelor din creier implicate in procesul senzatiei de durere, pe care o "sting". Cu toate ca nervii continua sa trimita semnale de durere, creierul nu le inregistreaza. Prin urmare, persoana respectiva nu sufera. Astfel, gratie endorfinelor, soldatii care traiesc in tensiunea enorma a luptelor si a fricii de moarte simt mult mai putina durere decat civilii care trec printr-o operatie chirurgicala. Structura chimica a endorfinelor este asemanatoare cu cea a unor substante continute in mac. Moleculele lor se pot fixa pe aceiasi receptori ca si endorfinele, ceea ce explica proprietatile analgezice ale opiumului si derivatilor sai, cum ar fi codeina, morfina si heroina.