- Raspunsul a venit indirect tot de la comisarul european Dacian Ciolos, care a pledat pentru orientarea fermelor mici si mijlocii catre performanta si catre piata. Cu alte cuvinte, taranul roman este invitat sa devina fermier si, ca atare, manager al unei unitati economice mici sau mijlocii. Ca sa oferi produse traditionale, de pilda, trebuie sa faci o minima planificare a productiei, sa te informezi asupra standardelor europene de calitate si, mai ales, sa faci un minim studiu de piata pentru a vedea catre ce produse sa te orientezi. Este un salt imens pe care putini sunt capabili sa-l faca in satele noastre, ceea ce a facut, de altfel, ca sa avem diferente considerabile intre fermele mari, extrem de productive si profitabile, si fermele de semi-subzistenta, care nu sunt orientate catre piata. Una din cauzele acestei situatii este gradul redus de educatie a taranilor si incapacitatea acestora de a face fata birocratiei romanesti si europene care, oricum, reprezinta o imensa provocare si pentru oameni bine pregatiti profesional. In al doilea rand, agricultorii nostri se adapteaza greu la cerintele calitative din UE, preferand sa produca tot ceea ce stiu si cum stiu, sau cum au produs si parintii lor, si sa-si vanda marfa la piata, nu unui distribuitor. Totodata, omul nostru este obisnuit sa nu respecte nici o regula si nici o norma: daca vom analiza legumele si verdeturile din gradinile taranilor, de pilda, vom avea surpriza sa constatam ca ele contin un grad nepermis de mare de azotati, pentru ca taranii ii folosesc ca ingrasamant, fara sa se preocupe de dozajul lor. Nu in ultimul rand, politica de acordare a unui venit minim garantat, aproape tuturor locuitorilor satelor, a generat un profund dezinteres pentru competitivitate si chiar pentru munca. De ce sa faci un efort suplimentar ca sa-ti organizezi productia si desfacerea, daca poti sa obtii un venit garantat si fara acest efort?
Cu alte cuvinte, ca sa se transforme in fermier, taranului ar trebui sa-i fie foame, adica sa nu aiba alte surse de venit decat munca. Va fi obligat atunci sa se gandeasca serios la productia agricola. Singura speranta ar fi tinerii, dar acestia nu sunt atrasi de dificultatile muncii agricole, iar cei care totusi ar fi dispusi sa lucreze in agricultura sunt prost serviti de sistemul educational, care nu-i pregateste pentru exigentele pietei. Ar mai fi, desigur, si problema nerezolvata a creditarii agriculturii, aflata in mare suferinta in Romania. Presupunand insa ca sistemul creditului agricol va fi pus la punct, tot nu se va rezolva nimic cu actualul grad de pregatire profesionala a taranilor. Este intr-adevar nevoie de o revolutie in mentalitatea taranului, dar ea nu se va produce fara ca acesta sa fie obligat de viata sa-si schimbe modul de abordare a profesiei sale.
2. In cuvantarea rostita la Cluj, cu prilejul decernarii titlului de Dr. Honoris Causa al Universitatii "Babes-Bolyai", Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a laudat convietuirea multiculturala dintre romani, unguri si germani, spunand textual ca este un model pentru Europa. Un alt prilej de maxima apreciere a fost sprijinirea in Romania a invatamantului in limba germana, frecventat masiv, mai ales de elevii si studentii romani. Credeti ca aceste aprecieri vor determina puternicul stat german sa dovedeasca, in viitor, mai multa bunavointa fata de Romania?
- Tare ma tem ca ne facem iluzii si ca doamna Merkel a vrut doar sa fie politicoasa, ca urmare a faptului ca Universitatea Babes-Bolyai ii acordase titlul de Doctor Honoris Causa. Faptul ca romanii invata acum germana se explica mai degraba prin dorinta lor de a obtine un loc de munca in Germania sau in Austria, decat dintr-un pur interes pentru cultura germana. Este firesc sa fie asa si este bine ca exista si tineri studiosi, caci germana nu este o limba usoara - Mark Twain spunea ca eternitatea a fost creata pentru ca oameni ca el sa o poata invata.
Daca ne uitam la ceea ce a spus doamna Merkel la Bucuresti, dupa intalnirile cu premierul si cu presedintele, vom vedea ca a avut un mesaj destul de sever pentru conducatorii tarii noastre. Accentul discursurilor ei a cazut pe combaterea coruptiei si pe onorarea facturilor emise de companiile germane catre statul roman, in speta, catre CFR si Agentia Nationala a Drumurilor. In plus, cancelarul german nu a fost insotit de traditionala delegatie de oameni de afaceri, ceea ce inseamna ca statul german nu are de gand sa incurajeze investitiile germane in Romania. Angela Merkel a spus clar ca lipsa de fermitate in combaterea coruptiei este mai periculoasa pentru Romania decat situatia rromilor, pentru ca nimeni nu are incredere ca frontierele UE pot fi pazite eficient de un stat in care exista coruptie pe scara larga - cu alte cuvinte, lipsa de progrese in lupta impotriva coruptiei pune in pericol aderarea noastra la spatiul Schengen in martie 2011. De altfel, stim bine ca doamna Merkel are dreptate, pentru ca insusi presedintele Basescu s-a plans de dimensiunile contrabandei la frontiera de est. Esenta acestor avertismente este insa alta: statele europene sunt nemultumite ca au primit in UE noi membri nepregatiti corespunzator, ca Romania si Bulgaria, pe care insa nu mai au cum sa-i excluda. Singurul mijloc de presiune asupra Romaniei este acum decizia politica a statelor europene, privind primirea tarii noastre in spatiul Schengen, iar europenii vor sa-l foloseasca pentru a forta Romania sa-si indeplineasca angajamentele in domeniul reformei justitiei si combaterii coruptiei. Iata deci ca, desi placut impresionata de interesul tinerilor romani pentru limba germana, Angela Merkel nu intelege sa tolereze derapajele si neputintele politicienilor si magistratilor romani. Cat despre bunavointa statului german fata de noi, probabil ca vom putea sa nadajduim la ea, abia dupa ce Romania se va dovedi un stat serios si corect.