Mai fac si lucruri bune primarii din Bucuresti. De pilda, "Targul de toamna" organizat in sectorul 4 al capitalei, din initiativa celebrului (in Orient) Piedone. Sub acoperisul "Zilei Recoltei", bucurestenii s-au bucurat de un autentic "targ de toamna", exclusiv pentru micii producatori, care si-au expus si comercializat produsele traditionale si de sezon. Au participat 150 de producatori, sositi din toate zonele tarii: Ardeal, Muntenia, Moldova, Bucovina, Vrancea si Oltenia. Vestitorii evenimentului au batut strazile cu megafoane si pancarte montate pe automobile, chemand suflarea amortita a orasului la un dezmat de mirosuri si culori, cum rar poti vedea intr-o asezare urbana. Pana si soarele roscat de toamna s-a aratat, dupa o indelungata absenta, la eveniment. Muzica populara de calitate, data cam tare, totusi, le-a amintit tuturor de stiinta petrecerilor de altadata ale romanilor. Fumul micilor si al pastramei de Buzau s-a impletit cu aromele mustului de Focsani, cu damful patrunzator al scovergilor bucovinene, cu aburul acrisor al boacelor (sarmalelor) de Maramures si cu sfaraitul atatator al carnatilor de Plescoi. Muraturile, varza rosie de Ploiesti, pepenasii de Calarasi, castraveciorii de Giurgiu, conopida de Constanta furau privirile din castroane smaltuite, asezate strategic printre gramajoarele de pastrama, carnati si fleici afumate. Grataragiii isi strigau marfa in gura mare, ca la Obor, in asa chip ca multi barbati trimisi de neveste dupa gogonele au nimerit, pofticiosi, direct la mesele cu "minuni ecologice" (un pomelnic prea lung, din care ma multumesc sa evoc afumaturile traditionale de vitel si noatin, plus vinul de Cotesti, in toate chipurile lui de altadata).
De la mesterii lemnului, de la micii meseriasi ai sticlei, ai sosetelor de lana, cergilor, mierii, palincii, cozonacilor si placintelor, la cultivatorii de legume si fructe si la crescatorii de oi si vite - intreaga gama de traditii romanesti a fost incurajata sa ia parte la acest targ autentic, de produse "made in Romania". Cine s-a desprins din mrejele otravite ale televizorului si a facut cunostinta cu aceasta imagine bucolica a Bucurestilor, a uitat pentru moment de criza. Cu preturi la acelasi nivel ca anul trecut, participantii la Ziua Recoltei au adus bucurestenilor un suflu proaspat de Romanie adevarata. Numai cine a vazut coada la chioscul celebrei cofetarese "Mami", din Campulung Moldovenesc, isi poate da seama de amploarea pe care-a luat-o, in ultimul timp, mica productie locala. Cozonaci supraetajati, cu rahat si nuca (crescuti in tavi cu pereti dubli), ciocolata alba si neagra de casa, prajituri cu lamaie si fistic, gogosi cu nuca, paini uriase, coapte la foc de lemne, si cate alte bunatati au gustat bucurestenii norocosi, de la Madam Mami... Un regal de miere ecologica ofera si familia Gavrila din Cumpana, judetul Constanta. Reteta lor secreta este "miere de tei cu cimbrisor si coriandru", un veritabil medicament pentru bolile sezoniere. Iar ca sarbatoarea sa duca in uitare cu totul criza economica, primaria lui Piedone a adus zi de zi, pe o scena improvizata, zeci de cantareti de folclor. S-au incins hore si batute, s-au ridicat spre cer chiuituri, s-a petrecut ca intre vecini de cartier, celebrandu-se romanul de la tara, care-a invatat sa-si puna numele si adresa pe fiecare placinta frumos ambalata si pe fiecare bucata de branza. Este semnul unei noi ere, pentru care trebuie sa multumim Europei.
Tuica "intoarsa" din tara lui "Spanzuratu"
Cei dornici de o tarie galbena ca sofranul, imbatranita in butoi de dud, se opresc la standul mesterului Emil Florescu din Cuca Macaii, Arges, care produce vestita tuica "palita" sau "intoarsa", dupa reteta din 1930 a strabunicului sau. Florescu a cumparat utilaje de la dezmembrari si si-a incropit un cuptor de sticlarie in curte, ca sa poata turna palinca si tuica in propriile glaje, nemaivazute in Romania. Vulturi, porcusori, cerbi, vacute, muma padurii, fat frumos, si cate alte figuri din basmele romanesti, stau frumos umplute cu licoarea galbena si tare de-ti plesneste urechea. Se pregateste sa-i cucereasca pe europeni. Pe la sfarsitul lunii, merge la Targul "Terra Madre" de la Torino, unde se asteapta sa vanda tot, pentru ca vine din tara lui "Spanzuratu" - toiul traditional legat cu ata, care nu lipseste din pivnita niciunui argesean. Pentru distrarea privitorilor, pomicultorul Florescu joaca sah cu piese de sticla pline cu tuica batrana de doua culori. Cum ii iei o piesa, cum ii bei continutul, iar pana ajungi sa-i iei regina, esti deja... mat. Asta-i regula pe dealurile Cucai...
Branzeturi de Fundata
Ioan si Cecilia Istrate din Fundata, Brasov, sunt membri ai fundatiei internationale "Slow Food" (hrana crescuta incet, natural, opusa conceptului de "fast food"). Si ei vor pleca in curand la targul de la Torino, unde vor sa impresioneze publicul european cu o sarja originala de branza de burduf in coaja de brad. Dar si cu un evantai ametitor de casuri: cas cu marar uscat, cas cu chimen, cas cu fulgi de ardei dulce si cas cu busuioc. Retete locale, atestate cu peste 200 de ani in urma. La Ziua Recoltei au vandut ca niciodata. S-au cautat mai ales carnatii afumati de oaie, telemeaua "Hamarade" (dupa numele muntelui in care isi pasc turcanele) si urda tescuita, de "Piatra Galbena" (al doilea munte unde-si duc turmele). O data pe luna, familia Istrate isi vinde marfa la Targul Taranului Roman, iar o data la doua saptamani, la Targul Taranului, din Calea Rahovei 196A. Comenzi pe e-mail: istrate_cecilia@yahoo.com
"Apuseni natural" si... Fericean
Un tanar bihorean, pe care-l cheama neobisnuit de frumos, Beniamin Fericean, ofera ceaiuri, alifii si tincturi ecologice, din plante culese de la munte, asa cum a invatat de la bunicul Vasile Avramut, mare tamaduitor naturist al Apusenilor. In semn de respect fata de traditie, a infiintat o firma de familie pe care a numit-o "APUSENI NATURAL" (www.apusenimed.ro). Bucurestenilor nu le vine sa creada cat de elegant sunt ambalate ceaiurile si alifiile de maru-lupului, galbenele, untu-pamantului, dragaica, obligeana si cate altele. "In Bucuresti", marturiseste Beniamin Fericean, "avem vizitatorii cu cea mai buna pregatire in domeniul plantelor medicinale. Probabil unde sunt mai aproape de... redactia Formulei AS. Pe de alta parte, cele mai favorabile reactii din partea consumatorilor au fost la tinctura de ghintura, tinctura de afin si alifia de maru-lupului". (Puteti comanda produsele familiei Fericean la 0748/10.30.50 sau 0762/22.26.60.)
Sustinuta generos de primaria din Piata Cosbuc, Ziua Recoltei a dovedit si celor mai sceptici dintre "crizatii" de serviciu ai momentului, ca Romania rurala, Romania de dincolo de cortina de sticla a televizorului, a gasit calea de a invinge criza. Micile gospodarii taranesti au salvat, in anii '50, Germania distrusa de razboi. Cu putin sprijin de la stat si de la UE, acestea ar putea de la sine sa repuna si Romania europeana pe linia de plutire.
Foto: Corneliu Stancescu (4) / C.C. Otiliu