Printre exemplele recente oferite de mass-media (intre care si "Formula AS"), se numara si cele referitoare la concesionarea resurselor naturale (zacaminte de titei si gaze, metale pretioase etc.), in conditii foarte dezavantajoase pentru tara, dar (presupun) profitabile pentru anumite structuri de putere (guverne si partide politice). Daca exemplelor respective le vom adauga distrugerea economiei nationale (a industriei, considerata de un fost prim-ministru roman "un morman de fiare vechi", a agriculturii, pe motiv ca era cooperativizata!), degradarea invatamantului de toate gradele (prin subfinantare, indeosebi, dar si printr-o "democratizare" prost inteleasa), subminarea sistemului de valori culturale nationale, mergand pana la ridiculizarea celor socotite "sfinte" de romani (cazul poetului Mihai Eminescu si al domnitorului Stefan cel Mare, de exemplu), vom intelege, poate, ca actiunile respective nu sunt intamplatoare si ca "cineva" doreste, cu orice pret (apropo si de insistenta liderilor maghiari de a obtine autonomia teritoriala pe criterii etnice!?), o "alta Romanie", mai usor de dominat si de manipulat.
Scaderea drastica a natalitatii, emigrarea in masa a romanilor in alte tari, cresterea mortalitatii, deculturalizarea populatiei (prin oferta de "programe" culturale straine spiritului acestui neam: "manelizarea", "marketizarea" bunurilor culturale, propagarea excesiva a sexului si violentei, oferirea de false modele si altele asemenea) sunt ceea ce romanul numeste "bomboana de pe coliva" acestui neam, caruia unii (din interior si din afara) i-au cantat de mult prohodul.
In aceste conditii se pun, pe buna dreptate, cateva intrebari fundamentale:
* Parlamentul si guvernele pot decide chiar orice, fara sa tina cont si de dorinta majoritatii poporului, asa manipulabil cum este el?
* Si daca nu, care sunt domeniile si problemele in care ar fi nevoie de o consultare populara?
* Parlamentul si guvernele n-ar trebui sa dea socoteala in fata poporului despre actiunile lor? De exemplu, sa stim si noi pe ce s-au cheltuit, fara performanta, banii imprumutati si pretul pe care il vor plati (vorba lui Stefan, pe patul de moarte, din piesa lui Delavrancea, "Apus de soare") "urmasii urmasilor nostri"?
* Nu se poate imagina si institui un mecanism transparent si eficace de control social asupra puterilor statului ?
* Mass-media n-ar putea initia dezbateri publice pe probleme de larg interes cetatenesc, inaintea adoptarii unor decizii politice majore?
La aceste intrebari (si la altele asemenea lor) romanii asteapta inca raspunsuri argumentate si solutii realiste. Revista "Formula AS" dispune de resursa umana necesara pentru a-si asuma un astfel de rol si m-as bucura daca ati deschide dvs. seria acestor dezbateri.
Cu stima,
Prof. univ. dr. IOAN JINGA