Turistii din toata lumea sunt invitati sa "exploreze gradina carpatina". Brandul este prezentat in culori vii, in nuante de verde, albastru, galben si portocaliu, rolul lor fiind de a aminti de natura, soare si mare. Motivele pentru care turistii ar trebui sa viziteze Romania sunt peisajele virgine din Muntii Carpati si Delta Dunarii, siturile arheologice cu elemente bizantine si latine si traditiile pastrate de romani din timpuri stravechi. Principalele produse oferite sunt turismul in natura, turismul rural, circuitele culturale, turismul activ si de aventura, turismul balnear si turismul religios, avand in vedere ca Romania ar fi si gradina Maicii Domnului, iar potentialul turistic al manastirilor nu e suficient exploatat si pus in valoare. Dupa cum se observa, lucru bun, s-a renuntat la mitul imbecil al lui Dracula, un fel de "Cantarea Romaniei", fara Ceausescu, dar cu frisoane si bulion pe post de sange. Din pacate, s-a renuntat si la promovarea litoralului, unde avem mari probleme cu infrastructura, si nu numai, pentru ca pe langa drumuri proaste si hoteluri vechi, mai aveam probleme si cu serviciile oferite turistilor, modalitate indirecta de a recunoaste ca si aici bulgarii ne-au cam luat-o inainte. Ministrul a dat dovada de realism si, in ciuda patriotismului afisat la Shanghai, a naiului lui Gheorghe Zamifir, a chinezilor deghizati in voievozi, nu se asteapta ca maine un milion de chinezi sa haladuiasca prin gradina carpatina. Noul brand este inceputul unei campanii de promovare si un prim pas spre o industrie turistica performanta, dar care nu rezolva problemele structurale ale domeniului. Scandalul s-a iscat de unde nimeni nu se astepta. Cuvantul "Romania", cu literele in nuante de verde, este dominat de o frunza de-a lungul unei ape curgatoare. Frunza ar simboliza prospetimea unei naturi nepoluate, in ciuda faptului ca avem mari probleme cu poluarea si cu turistii de ocazie care lasa in urma munti de gunoaie si de deseuri de plastic. Frunza ar mai sugera si traditiile din cele mai indepartate timpuri, cu referire, probabil, la doinitul din frunza, desi e greu de crezut ca turistii s-ar lasa momiti cu cantece de of si-amar. Cei care n-o inghit pe Elena Udrea au brodat intens pe tema, invocand ba frunza Evei, ba taiatul frunzei la caini. Lucru mai grav, bloggerii au descoperit in cateva ore ca nefericita frunza, prezentata drept costisitoare creatie originala a unei firme cu faima, nu era deloc originala. A fost folosita si de altii si parea imitata, copiata sau cumparata pe nimic de pe internet. Elena Udrea a iesit la atac acuzand mogulii gelosi pe banii europeni pe care-i gestioneaza. In cele din urma, s-a inclinat in fata evidentei, mai ales ca frunza n-a placut la Cotroceni, si a amenintat cu neplata firmei care, si ea, si-a asumat asemanarea. Problema e de ce consilierii ministrului, si ei bine platiti, si ei cu acces la internet, n-au prevenit incidentul.
Un ministru poate sa nu fie un om de specialitate. Elena Udrea este avocat de meserie, iar consilierii trebuie sa nu-l lase sa se avante in necunoscut, intr-un domeniu pe care nu-l stapaneste, dincolo de bunele sale intentii. Altfel, Elena Udrea este o femeie agreabila, mai mereu surprinzatoare, fie ca impleteste sau ca da cu mopul in fata camerelor de luat vederi, fie ca imparte pantofi cu toc, ciocolata si biciclete sinistratilor la inundatii. E o placere s-o vezi pe cal sau pe bicicleta, nu mai zic de prezenta pe plaja sau in fotografiile din revistele mondene. Insa rolul ministrului este sa creeze cadrul legislativ pentru dezvoltarea turismului, pentru a vinde farmecele turistice ale tarii si nu pe cele personale. Bune si ele, nimic de zis, dar nu aduc turisti.