Dupa cum se stie, criza economica din UE a facut o singura exceptie: Polonia. Analistii s-au intrecut in explicatii, politicienii, mai ales cei din fostele tari socialiste, au evitat pe cat posibil sa aduca in discutie un succes care-i umilea. Dar miracolul polonez e real! Cu cifrele ei pozitive de crestere economica (1,8% in 2009), cand toti in jur se prabuseau mult sub zero (Romania ajunsese la - 7,1% in 2009 si la - 2,6% in primul trimestru din acest an), Polonia a dat restului Europei exemplul unei stabilitati incredibile. Multi au vazut in acest episod consecinta filosofiei economice a maestrului Leszek Balcerowicz, un adevarat guru al economiei liberale contemporane. In primii zece ani de dominatie a scenei politice de catre marele economist, adica intre 1989-2000, Polonia a acumulat enorm, a facut rezerve, a acordat prioritate productiei industriale si agricole nationale, cresterii productivitatii, privatizarii corecte si consumului moderat. Debutul crizei in Europa a gasit tara vecina cu o buna stabilitate macroeconomica, cu o inflatie scazuta si o moneda convertibila puternica, cu o piata libera si concurenta, cu un sistem functional de institutii financiare si bancare, cu o proportie relativ scazuta a impozitelor, dar si a cheltuielilor bugetare, in raport cu venitul national. Practic, Polonia a devenit o tara de furnizori, dar si de cumparatori, intr-o concurenta echilibrata, reprezentand principalul factor de dezvoltare economica. Nu mai putin importanta a fost existenta titlurilor de proprietate asupra pamantului, deoarece regimul comunist nu colectivizase agricultura. In fine, o politica inteleapta de sustinere a IMM-urilor, ca schelet al cresterii economice, a facut ca impactul crizei sa se disipeze in mii de directii, lovind destul de bland zonele de mare productie industriala si agricola. Mai multe explicatii am primit de la Excelenta Sa Wojciech Zajaczkowski, ambasadorul Poloniei la Bucuresti. Doctor in stiinte politice, avand o bogata experienta de la ambasadele poloneze din Rusia si Ucraina, unde a lucrat pana in urma cu doi ani, domnul Zajaczkowski este la curent cu actualitatea din Romania (vorbeste romaneste, avand, printre ascendenti, familii de valahi de munte" sau gorali").
"Cele mai puternice relatii de suflet dintre presedintele polonez si Romania dateaza din anii '70 cand, ca student, si-a petrecut zile de neuitat printre romani"
- Polonia are un nou presedinte, un liberal, domnul Bronislaw Komorowski. Cum credeti ca vor evolua relatiile romano-poloneze in noul context?
- Domnul Komorowski are relatii speciale si o abordare personala fata de Romania si fata de romani. Cata vreme a fost presedintele Parlamentului de la Varsovia, domnia sa a vizitat Romania si a purtat discutii cu presedintele Basescu si cu presedintii celor doua camere, doamna Anastase si domnul Geoana. Dar cele mai puternice relatii de suflet dintre presedintele nostru si Romania dateaza din anii '70 cand, ca student, si-a petrecut zile de neuitat printre romani. Atunci a fost foarte impresionat de frumusetea peisajelor, a traditiilor, a monumentelor religioase si, in general, de ospitalitatea romaneasca. In general vorbind, multi dintre tinerii polonezi care veneau la Mamaia sau la Neptun in anii '70 ocupa astazi functii importante in stat, iar cea mai inalta dintre acestea este ocupata, iata, de domnul Komorowski. Nu putem evita nici lobby-ul pro-romanesc din familia Komorowski, pe care l-a facut regretatul tata al presedintelui, la inceputul anilor '90, cand a fost trimis ca primul ambasador al Poloniei necomuniste in Romania postrevolutionara.
- Polonia este singura tara din UE care a evitat recesiunea. Care este explicatia acestui miracol pe care doar China si alte economii indepartate l-au infaptuit?
- E greu de explicat cum am reusit sa ne mentinem la nivele pozitive de crestere economica. N-as numi miracol acest lucru, l-as numi mai degraba o coincidenta a mai multor factori. Primul dintre ele este ca piata noastra e relativ mare, ceea ce ne-a ferit sa fim prea mult implicati in mari cooperari internationale si in circuite economice globale. Scara in care ne-au afectat speculatiile imobiliare si criza financiara din SUA a fost redusa. A doua explicatie extrem de importanta a fost posibilitatea de a deprecia zlotul. Exact atunci cand criza a atins Europa si cand piata europeana s-a contractat, zlotul s-a devalorizat, favorizand masiv exporturile poloneze, mentinand competitivitatea marfurilor noastre. Pe masura ce piata europeana devenea tot mai mica, si oferta poloneza de marfuri devenea tot mai ieftina. Un alt factor al stabilitatii a fost sistemul nostru bancar, format din 70% filiale ale unor banci straine. Dupa criza de acum 9-10 ani din Brazilia si alte tari sud-americane, cand sistemul nostru bancar a avut de suferit, bancile au devenit mai precaute si au oferit credite cu destula retinere, n-au dorit sa se expuna prea mult. La fel de importanta a fost retinerea guvernului de a pompa bani in economie, asa cum au facut majoritatea guvernelor europene si guvernul american. A fost o tentatie careia guvernantii nostri i-au rezistat cu succes, in ciuda tuturor presiunilor. Spre exemplu, fabricile de autoturisme au pretins si din partea guvernului nostru un ajutor, asa cum au primit de la guvernele din tarile lor de origine. Guvernul nostru a spus: Nu! Asta nu inseamna ca guvernantii polonezi n-au facut destule cheltuieli bugetare, astfel ca deficitul din 2009 a fost de 7,1%. Avem, de asemenea, o datorie publica externa de 50% din Produsul Intern Brut (Romania are 30% - n. red.), ne aflam pe lumina galbena, tinand seama ca 60% ar insemna lumina rosie. In fine, un alt factor important de stabilitate economica au fost fondurile europene. Polonia este lider european in absorbtia fondurilor UE (70-80% din fonduri pe proiecte cheie). O adevarata performanta. (Un capitol la care Romania e aproape zero - n. red.)
- A fost agricultura necooperativizata un factor de stabilitate pentru economia poloneza?
- Agricultura nu reprezinta decat circa 2,8% din PIB. Ceea ce nu e crucial. Totusi, are o importanta majora pentru industria alimentara, care este foarte competitiva in Europa, produsele poloneze fiind de buna calitate si ieftine. Din cate stiu, costurile de productie agricola sunt mai mici in Polonia decat in Romania, si la fel sunt si preturile alimentelor poloneze: mai mici decat preturile celor romanesti.
"Cele mai multe fructe si legume de pe piata provin din productia poloneza"
- Daca vorbim de piata taraneasca din orase, cat la suta din legume si fructe sunt din import?
- Depinde de sezon. In timpul verii si al toamnei, cele mai multe fructe si legume de pe piata provin din productia poloneza. Chiar si iarna, oferta principala de legume si fructe specifice este locala, nu din import. Desigur, importam si fructe sau legume din Spania, Turcia sau Grecia, mai ales cand afara sunt minus 25 de grade Celsius, iar serele hi-tech din jurul Varsoviei nu fac fata.
- Date fiind rezultatele de invidiat ale stabilitatii poloneze, ce solutii anti-criza vor adopta noul presedinte de la Varsovia si guvernul Donald Tusk, avand in vedere ca au aceeasi culoare politica?
- Vor merge pe calea fireasca de a nu incuraja cheltuieli decat in masura in care exista fonduri. Nu poti cheltui decat atat cat ai. Desigur, recunoastem aici amprenta majora a domnului Balcerowicz, reformele dureroase pe care tara mea le-a facut in urma cu un deceniu si jumatate. La Varsovia nu se vor taia salarii si pensii, pentru ca, in ultimii zece ani, a existat o grija permanenta de a nu fi marite peste posibilitatile bugetare, asa cum s-a intamplat in Romania. As putea spune ca guvernul nostru a fost mai prudent si a procedat din timp la reduceri graduale de personal, controland strict angajarile. Daca ma gandesc la Ministerul de Externe, spre exemplu, reducerea numarului de ambasade si a personalului diplomatic si administrativ s-a facut de vreo doi-trei ani. In general, politica de personal a fost astfel: cand s-a pensionat cineva, conducerea unei institutii de stat nu s-a grabit sa angajeze pe altcineva, mai tanar, in loc. A lasat postul neocupat. Asa s-a facut reducerea de personal, fara a se lua masuri dure de disponibilizare in masa.
"Scenariul polonez nu poate functiona la Bucuresti. E prea tarziu"
- Ma intreb de ce nu invata si alte guverne, in frunte cu cel roman, din experienta dumneavoastra...
- Acum e prea tarziu, scenariul polonez nu mai poate functiona la Bucuresti, iar guvernul roman nu mai poate face decat ceea ce negociaza cu FMI. Iar FMI este obligat sa procedeze la masuri dure, de vreme ce masurile progresive si nedureroase nu au fost luate la timpul lor.
- Care sunt, totusi, masurile liberale pe care guvernul Tusk, in acord cu presedintele Komorowski, le va lua in lunile ce vin?
- Este vorba de masuri de austeritate menite sa reduca deficitul bugetar la 3% din PIB in 2012, de la peste 7% anul trecut. Noul presedinte intentioneaza sa reduca interventiile statului in economie, sa creeze climatul propice pentru mediul de afaceri si sa intareasca legaturile cu Uniunea Europeana. Ne putem astepta ca zlotul sa se aprecieze in fata monedei euro, conducand in avansul monedelor statelor emergente, printre care si Romania. Moneda poloneza este acum sensibil egala cu leul, cea mai recenta cotatie fiind de 4,08 zloti la un euro. Guvernul a mai propus limitarea cresterilor cheltuielilor discretionare (cheltuieli care nu pot fi prevazute cu exactitate), pana la maximum 1% peste valoarea inflatiei, economisind astfel circa 8,5 miliarde de zloti pana in 2012. Odata ce vom mentine deficitul la sub 3% din Produsul Intern Brut, limita impusa de UE, in decurs de trei ani, Polonia poate trece la moneda euro. In aceste conditii, Banca Nationala a Poloniei (NPB) estimeaza ca Produsul Intern Brut al statului va avansa cu 3,2% in 2010, cu 4,6% in 2011 si cu 3,7% in 2012. Practic, cererea interna va bate si in viitor exporturile, iar daca vorbim de un miracol polonez, poate ca acesta este: cresterea consumului intern de produse poloneze.
- Un eurosceptic v-ar intreba: daca s-ar fi aflat in zona euro, ca Germania sau Franta, ar mai fi reusit Polonia sa evite recesiunea?
- E greu de speculat pe aceasta tema, dar voi spune ca deprecierea zlotului, care ne-a ajutat enorm in vremuri grele, ar fi fost imposibila daca moneda noastra ar fi fost euro.