Potrivit ziarului "Toronto Star", 60% din numarul total al companiilor miniere din intreaga lume sunt inregistrate in Canada (1373 de unitati). Cu toate manipularile "spalatorilor de imagine", care sunt lobby-stii acestor companii (193 de societati de lobby!), 30 dintre tarile lumii, alaturi de Organizatia Natiunilor Unite, au acuzat deja companiile canadiene de incalcarea drepturilor omului, crime, genocid si implicarea in razboaie civile. Din pacate, statul canadian nu are inca nici o lege care sa reglementeze activitatea acestor "ambasadori negri" ai respectabilei si uriasei tari de peste ocean. Totusi, o speranta vine de la Parlamentul Federal al Canadei, care a introdus in dezbatere, in ciuda opozitiei feroce a corporatiilor, Legea C-300, tocmai instrumentul care va permite autoritatilor sa controleze activitatea mineritului canadian de peste mari si tari. Despre aspectele scandaloase ale companiilor cu cea mai primitiva mentalitate din lumea afacerilor ne vorbeste fostul nostru compatriot, Rares Ungureanu, plecat in Canada in 1996, in Yellowknife, Teritoriile de Nord-Vest, unde este informatician, consultant si designer de Tehnologia Informatiei pentru autoritatile provinciale si federale canadiene.
"Noi, in Canada, incercam degeaba de 15 ani sa decontaminam fostele exploatari miniere"
- S-a dus vestea despre agresivitatea companiilor miniere canadiene, interesate doar de profit, si deloc de dezastrul ecologic pe care il lasa in urma lor. Un exemplu devenit clasic, in acest sens, este "Giant Mine" din Yellowknife, mina cu mari probleme de poluare.
- Companiile miniere canadiene sunt foarte agresive pe o piata mondiala tot mai dura si mai competitiva. Prea putin le pasa de impactul negativ pe care mineritul il are asupra mediului inconjurator si a locuitorilor zonei respective. Mina Giant din Yellowknife s-a deschis in 1948 si s-a inchis in 1992. Pentru anii '50, tehnologia ei de exploatare si prelucrare era moderna. Dar o tehnologie ultramoderna si eficienta nu inseamna neaparat o tehnologie nepoluanta si ecologica. Cazul BP (British Petroleum), care a provocat recent mareea de petrol in Golful Mexic, este elocvent. Si la Rosia Montana este promisa o tehnologie avansata dar, daca un accident (activitate seismica, de exemplu) va fractura izolatia iazului de decantare proiectat la Corna, deversarile de cianura si arsenic se vor scurge direct in apa raurilor din zona. Practic, nu se va putea decontamina suprafata respectiva. Noi, in Canada, incercam degeaba de 15 ani sa decontaminam fostele exploatari miniere din Teritoriile de Nord-Vest, si singurul lucru pe care reusim sa-l facem cu succes este sa cheltuim sume enorme din bugetele federale.
- Va rog sa ne vorbiti despre "Bill C-300", proiectul de lege care sperie corporatiile miniere...
- Parlamentul Canadei a introdus in dezbatere, in 2009, o lege (Bill C-300) pentru a rezolva acuzatiile internationale impotriva companiilor canadiene. Acuzatii foarte grave si stanjenitoare pentru autoritatile canadiene. Daca legea este aprobata, guvernul Canadei va avea dreptul sa investigheze orice corporatie canadiana care opereaza in afara Canadei. Lucrurile se pare ca incep sa se precipite si sunt sanse ca Legea C-300 sa fie aprobata anul acesta, in ciuda sutelor de milioane de dolari pe care lobby-ul industriei extractive ii pompeaza in actiuni de contracarare.
- Cum au ajuns companiile miniere canadiene spaima lumii?
- Nu este vorba doar de companiile canadiene. Acelasi lucru se poate spune despre companiile americane, britanice, australiene, rusesti, chineze etc. Este vorba de modelul corporatist (vezi Rosia Montana Gold Corporation/ Corporatia Aurului RM - n.red.), folosit in lumea "civilizata", care nu are absolut nimic de-a face cu civilizatia, si tocmai asta Parlamentul Canadei incearca sa rezolve prin Legea C-300. Un drum similar a adoptat si Administratia de la Casa Alba.
- Se pare ca e nevoie de catastrofe pentru ca guvernele sa actioneze, asa cum a fost si cu Giant Mine, de la marginea orasului Yellowknife.
- Accidentul de la Giant Mine, din 1992, in care si-au pierdut viata 9 persoane, a fost generat programat, in urma unei greve care a durat 18 luni, cu blocarea accesului la portile minei. Conducerea a angajat mineri care nu erau sindicalizati, din oras. La un moment dat, minerii sindicalisti au aruncat mina in aer: 9 mineri nesindicalisti din subteran nu au mai putut fi salvati. Apoi, in oras a inceput violenta, un razboi civil local. Si toate acestea s-au intamplat din cauza atitudinii absolut iresponsabile a managementului minei. In urma au ramas iazurile de decantare cu care, de voie, de nevoie, oamenii s-au obisnuit cumva. Insa lucrurile aveau sa ia o intorsatura dramatica abia incepand din anul 2000, cand hidroizolatiile au inceput treptat sa cedeze, iar nivelul toxicitatii solului si a apelor atinsese cote alarmante. Durata de viata sigura a unui iaz de decantare este mai scurta de 50 de ani, in conditiile in care nu intervin cauze naturale distructive (miscari seismice sau alunecari de teren). Imediat dupa moartea minerilor, sefii Giant Mine au transferat discret ce bani au mai putut scoate si au declarat falimentul. Banii au fost imediat disipati in alte proiecte miniere internationale, ca sa li se piarda urma. Este foarte posibil ca unii dintre actionarii Gabriel Resources - Rosia Montana sa fi fost actionari si la Giant Mine Yellowknife, nu m-ar surprinde deloc acest lucru. Giant Mine nu a platit niciodata nici macar un dolar pentru remedierea mediului inconjurator!
- In momentul in care hidroizolatiile iazurilor au inceput sa cedeze, ce masuri a luat statul canadian?
- Sub presiunea miscarilor ecologiste, au fost forate sute de puturi perimetrale, la diverse adancimi, izoland depozitele de arsenic. S-au instalat pompe criogenice, pentru a se mentine solul inghetat in permanenta (cu alte cuvinte, de ani de zile, statul canadian tine, pe adancimi de zeci de metri, pamantul inghetat, sa nu se prelinga otravurile in apele subterane! - n.red.). Apa contaminata este colectata in lacuri speciale, filtrata, tratata electrolitic, refiltrata, din nou analizata, si abia apoi deversata in raurile din jur. Cat va dura? Cata vreme vom avea bani sa platim. Toate astea costa enorm, peste 1,2 miliarde dolari anual, bani federali, colectati din taxe si impozite. Contributia minelor? Zero dolari!
"Ce va castiga Romania de pe urma exploatarii de la Rosia? Bani marunti la bugetul national"
- Comentati, va rog, situatia de la Rosia Montana. Ne asteapta si pe noi un... Yellowknife (Cutit Galben) infipt in spate?
- Daca operatiunile miniere vor porni la Rosia Montana, se va ajunge la stocarea cianurii, a trioxidului de arseniu (pulbere) si a reziduurilor de metale grele. Mai devreme sau mai tarziu, acestea se vor infiltra in panza de apa freatica a zonei sau se vor deversa brusc in rauri, in cazul unui accident tehnologic precum cel de la Baia Mare. Cianura va ajunge in Tisa si, de acolo, in Dunare. Vor urma procesele internationale impotriva statului roman, deschise de tari ca Ungaria si Bulgaria, care vor cere mari despagubiri. Mai mult ca sigur ca UE va sprijini aceste acuzatii, pentru ca, in prezent, Romania nu tine cont de directivele comunitare referitoare la protectia mediului inconjurator. De unde se vor plati miliardele de euro pentru despagubiri? Evident, de la bugetul statului roman. Iata, British Petroleum este obligata sa plateasca (doar la inceput!) 20 de miliarde de dolari pentru operatiunile de decontaminare ecologica din Golful Mexic. Credeti ca cele 120 de milioane de dolari pe care Gabriel Resources le va depune ca garantie pentru exploatarea miniera sunt suficienti? Sunt doar praf in ochii romanului de rand, care va plati in final oalele sparte, ca de obicei.
- Ce va castiga Romania de pe urma acestei exploatari?
- Cateva sute de locuri de munca? Da, asta este adevarat. Cu ce pret? Distrugerea neconditionata a mediului inconjurator, pierderea irevocabila a vestigiilor arheologice daco-romane si condamnarea regiunii la stagnare si izolare. Ce altceva castiga statul roman de pe urma exploatarii miniere? Bani marunti la bugetul national... Si atunci, de ce insista pentru deschiderea operatiunilor? Este greu de crezut ca guvernantii nu dispun de cel putin aceleasi informatii de care dispun eu sau oricare om caruia ii pasa de ce se intampla la Rosia Montana. O explicatie plauzibila este ca unii membri ai guvernului, personaje cheie in aprobarea proiectului, au fost recompensati baneste neoficial si in totala contradictie cu pozitia pe care o detin in guvern.
"Orice alt guvern, intr-o tara occidentala, ar fi fost de mult dupa gratii, in urma unor asemenea decizii politice si economice"
- Romania este deja datoare companiei RMGC cu 115 milioane de lei, in urma maririi de capital, cu care statul n-a putut tine pasul. Compania isi va recupera acesti bani retinand din dividendele cuvenite statului, daca proiectul va porni. Cum vi se pare acest aranjament?
- Deciziile autoritatilor romane sunt demne de o oligarhie administrativa autocrata, care nu da socoteala nimanui pentru faptele sale. Orice alt guvern, intr-o tara occidentala, ar fi fost de mult dupa gratii, in urma unor asemenea decizii politice si economice. Acum cateva luni, participam la o sedinta cu Auditorul General al Canadei, care investiga folosirea incorecta a fondurilor federale in derularea unui proiect local de investitii. Fusesera cheltuite cateva sute de milioane de dolari, iar o parte din bani nu se puteau justifica. Omul a inceput sedinta spunand: "Toti cei din sala care detin functii de conducere si au fost implicati in proiect sa-mi puna pe masa un cec personal, semnat in alb. O sa va spun la sfarsitul anchetei cat are de platit fiecare din buzunar". Unul din participanti a facut atac de cord, si parca inca vreo trei au fost scosi pe targa din sala si dusi la spital. Dar au semnat cecurile!
De ce sprijina d-l Videanu decizii care defavorizeaza economia nationala? Ei bine, jurnalistii romani ar trebui sa stie raspunsul
- Credeti ca proiectul Rosia Montana ar putea scoate tara din criza, asa cum afirma ministrul Economiei, Adriean Videanu?
- Proiectul Rosia Montana nu are cum sa scoata Romania din criza, asa cum afirma acest individ. Sumele de bani colectate din taxarea companiei nu sunt de ordinul miliardelor de euro anual, pentru a produce un impact pozitiv asupra bugetului national. Probabil ca afirmatiile ministrului economiei urmaresc o alta tinta: exagerarea grosolana a taxelor colectate, pentru a ridica proiectul la rang de importanta nationala. In acest caz, crede d-l Videanu, s-ar putea aplica exproprierea localnicilor, ca si in cazul constructiei autostrazilor sau a altor proiecte de importanta nationala. De ce sprijina d-l Videanu decizii care defavorizeaza economia nationala? Ei bine, jurnalistii romani ar trebui sa stie raspunsul.
- Ce sfat le dati localnicilor din Rosia si Corna, care refuza sa-si vanda proprietatile? Daca ei nu pleaca, proiectul, in forma actuala, mai poate fi realizat?
- Cred ca numai locuitorii din Rosia si Corna mai pot face ceva pentru a opri deschiderea exploatarii miniere. Atata vreme cat ei nu doresc sa plece, autoritatile vor ramane neputincioase, in ciuda presiunilor enorme la care sunt supusi. In cazul in care Legea C-300 este aprobata de parlamentul canadian, locuitorii de la Rosia Montana pot trimite o scrisoare la Ottawa, cerand anchetarea corporatiei canadiene, chiar daca autoritatile romane sustin acel proiect. Implicarea comisiilor Auditorului General al Canadei in anchetarea Gabriel Resources se va solda cu siguranta cu prabusirea actiunilor si falimentul companiei. Asta o stie foarte bine si Gabriel Resources.
D-lui Rares Ungureanu ii puteti scrie la e-mail: raresu@hotmail.com