Singulara in istoria literaturii romane, soarta acestui roman poate fi ea insasi subiectul unei carti sau al unui film documentar cu miza complexa. Caci in jurul manuscrisului cu titlu premonitoriu si al scriitorului Dinu Pillat, intreaga perioada 1948-2010 capata si alte semnificatii in fata unei opinii publice inca tributare mistificarilor si manipularilor ideologice. Cazul romanului arestat odata cu autorul lui in 1959 este emblematic. Dupa interogatoriu si torturi (tulburator de exact anticipate in unele scene scrise cu mult inainte!), manuscrisul e folosit drept cap de acuzare in procesul ce il va condamna pe Dinu Pillat la 25 de ani de munca silnica si 10 ani de degradare civica, alaturi de colegii de lot - Constantin Noica, Alexandru Paleologu, Nicu Steinhardt, A. O. Teodoreanu, Sergiu Al-George, Marieta Sadova, Arsavir Acterian, Vladimir Streinu s.a. Eliberat din inchisoare la amnistia din 1964, scriitorul incearca, fara rezultat, sa-si recupereze din arest si manuscrisul. Moare prematur, in 1975, fara speranta de a-l mai vedea. Retinut ca proba in dosarele procesului politic al intelectualilor (publicate de Silvia Colfescu, sub titlul Prigoana, la Editura "Vremea"; o a doua editie, recent aparuta, e in librarii), romanul nu mai era de gasit, desi inca de la inceputul anilor '90 familia precum si unii cercetatori interesati de "procesul Noica-Pillat" s-au tot straduit sa-i dea de urma in Arhivele Statului si la CNSAS. "Asteptand ceasul de apoi" parea definitiv pierdut. Si totusi, minunata credinta a lui Bulgakov, "Manuscrisele nu ard niciodata", s-a adeverit cand nimeni nu se mai astepta. In urma cu vreo patru luni, o cercetatoare de la CNSAS, Raluca Spiridon, a gasit in Arhivele de la Popesti Leordeni dactilograma si, dupa 51 de ani, a eliberat-o din arest. Scos la lumina tiparului in acest tarziu apoi, in anul cand se vor implini 35 de ani de cand autorul nu mai e printre noi, romanul de tinerete care l-a costat atata nedreapta suferinta nu poate fi judecat, cred, doar strict literar. Adica nu se poate face abstractie de "biografia" lui, de faptul ca a fost socotit corp delict in acuzatia de "crima de uneltire impotriva ordinii sociale". Anchetatorii securisti si procurorii in serviciu comandat voiau sa vada in manuscrisul confiscat o proba a adeziunii lui Dinu Pillat la miscarea legionara si o pledoarie pentru ideologia mistico-terorista a acesteia. Rastalmacind grosolan subiectul - intr-o vreme in care doar tinerii ilegalisti comunisti puteau fi eroi literari exaltati de idealuri pana la sacrificiu - ofiteri primitivi, inculti, indoctrinati la scoli de partid in spiritul luptei de clasa, au calificat romanul ca "mistico-legionar", iar pe inculpat, descendentul Bratienilor liberali, ca un periculos instigator, un dusman ce trebuia suprimat. Atunci cand orice manifestare a libertatii de gandire, fie si in cerc restrans de prieteni, sau lectura unor autori interzisi te puteau transforma in "bandit" dat pe mana tortionarilor, "Asteptand ceasul de apoi" a frant destinul unui bun romancier, de cursa lunga in vremuri normale. In 1948, Dinu Pillat avea 27 de ani. Mai scrisese, la 20 si 25 de ani, doua romane, "Tinerete ciudata" si "Moartea cotidiana", avand ca tema generatia sa debusolata, inadaptata, cautand un sens fervorilor juvenile. In acest al treilea si din pacate ultim roman al lui, incearca sa-si explice intr-o fictiune documentata fascinatia unor adolescenti si tineri studiosi fata de ideologia de extrema dreapta, diferitele motivatii psihologice care-i fac sa se implice in evenimentele tragice din 1940. Naratorul omniscient nu-si asuma optica nici unuia dintre personajele atrase de miscarea legionara (numita a "Vestitorilor"), ci introduce in naratiune varii tipuri: anarhistul, fanaticul ce accepta terorismul si crima in numele "mantuirii neamului", misticul, adolescentul aventuros-idealist-naiv, oportunistul ticalos, filosoful pus in slujba propagandei politice etc. Mai curand antilegionar prin rezolvari epice si miza morala, dostoievskian, bine scris, cu pasaje de remarcabila finete psihologica, "Asteptand ceasul de apoi" e un roman caruia distanta in timp, dar si aprinsele polemici postdecembriste pe subiect ii dau un plus de interes.