Pe de o parte, TIFF-ul venea cu o oferta ametitoare de filme si evenimente pentru cinefili, coborand asupra Clujului "o stare de gratie"; pe de alta parte, organizatorii trageau semnale de alarma in legatura cu viitorul festivalului, acuzand o lipsa de implicare mai sustinuta din partea factorilor de decizie locali. Exact asa a si fost sa fie. Pe durata celor 10 zile, TIFF-ul a pendulat in permanenta intre frumusete si amaraciune. Filmele captivante, proiectiile deosebite si evenimentele speciale au alternat cu discursuri grave si luari de pozitie nemaiintalnite pana acum in istoria acestui festival.
Dracula la Bontida
Sa incepem insa cu ce-a adus mai bun TIFF-ul la aceasta editie: 240 de filme din 47 de tari au satisfacut cele mai exigente asteptari si cele mai ciudate gusturi ale celor aproximativ 55.000 de spectatori, care au vizionat filme in 14 locatii. De pomina va ramane, cu siguranta, proiectia in aer liber a peliculei alb-negru "Dracula" (realizata in 1931!), organizatorii reusind sa creeze o atmosfera electrizanta vizionarii filmului, prin alegerea locatiei: curtea Castelului Banffy, din localitatea Bontida, o constructie din secolul al XVII-lea. Filmul a fost proiectat pe un ecran amplasat in fata unui corp al castelului inca nerenovat, fara geamuri, iar in interior au fost plasate lumini care au colorat cladirea in rosu. Efectul lor si al decorului de legenda a fost amplificat de coloana sonora oferita live de chitaristul american Gary Lucas, un impatimit, de altfel, al legendei lui Dracula.
O alta noutate binevenita anul acesta la TIFF a fost amplasarea unui ecran gigant in centrul orasului, in Piata Unirii, acolo unde s-a organizat, in premiera, si festivitatea de deschidere. Desi vremea n-a tinut intotdeauna seama de programul festivalului, cele cateva seri in care s-au proiectat totusi filme in aer liber au fost o adevarata incantare, strangand mii de oameni laolalta si oferind Clujului ocazia sa arate ca un oras cu adevarat mare.
Clasa si greutate: Wim Wenders
Poate fara stralucirea altor editii, TIFF-ul a avut anul acesta clasa si greutate. Chiar daca la Cluj n-au venit vedete internationale de talia Claudiei Cardinale sau a Catherinei Deneuve (omagiate aici in precedentii doi ani), TIFF l-a avut invitat special pe Wim Wenders, presedintele Academiei Europene de Film. Celebrul regizor german s-a dovedit, de altfel, un bun cunoscator si un mare admirator al filmelor romanesti din ultimii ani, remarcand faptul ca cineastii nostri gasesc titluri captivante si ca reusesc sa dea un exemplu pentru ceilalti, "demonstrand ca fara bugete mari se pot face filme mari". Wenders s-a declarat si un fan TIFF, transmitand totodata si un mesaj de responsabilitate catre conducatorii locali: "Mi se pare ca TIFF a devenit un brand excelent, cu reputatie europeana. Poate ca politicienii locali trebuie uneori sa priveasca lucrurile din afara, pentru ca cei care determina politica locala stau doar aici si nu vad lucrurile in ansamblul lor".
Un nou episod de inscris cu litere de aur in istoria TIFF ar fi trebuit sa il aiba in prim-plan pe emblematicul regizor Liviu Ciulei, care, din pacate, a primit Premiul de Excelenta doar de la distanta. Cinefilii au avut insa minunata ocazie sa vada (ori sa revada) trei dintre filmele sale (printre care si legendara pelicula "Padurea Spanzuratilor") intr-o sectiune deja consacrata la TIFF: 3x3.
Premii pentru romani
"Un film simplu si totusi abstract, cu o aura naucitoare". Asa caracteriza "The Hollywood Reporter", la inceputul primaverii, debutul in lungmetraj al regizoarei, producatoarei si scenaristei Anocha Suwichakornpong. Dupa ce a facut furori si la Festivalul de la Rotterdam, iata cum pelicula thailandeza - care prezinta detalii din viata cotidiana a lui Ake, un tanar tintuit la pat, dupa ce un accident ii paralizeaza picioarele - i-a cucerit anul acesta si pe membrii juriului de la Cluj. Trofeul Transilvania a plecat, astfel, in premiera, catre Asia, desi simpatica regizoare (al carei nume le-a dat bataie de cap tuturor celor prezenti) a declarat ca habar n-are cum de-a castigat la TIFF. Printre castigatorii festivalului s-au numarat si "Felicia, inainte de toate" si "Medalia de onoare", doua filme romanesti care au adunat, impreuna, alte cinci premii TIFF.
Poate cea mai surprinzatoare castigatoare anul acesta a fost Ozana Oancea, actrita de la teatrul din Craiova, pe care ne obisnuisem s-o vedem an de an la TIFF, in echipa de organizare. Ei bine, de data aceasta, Ozana a incantat pe ecran in rolul Feliciei, personajul principal din "Felicia, inainte de toate", rolul sau de debut in cinematografie, intruchipand o femeie de 40 de ani care traieste in Olanda si isi creste singura copilul, si care, cu ocazia unei vizite la parintii din Bucuresti, descopera relatia tensionata dintre mama si fiica. Altfel, intreg filmul (regizat de Razvan Radulescu si Melissa de Raaf) este centrat pe ruptura dintre mentalitati si generatii, in care se regaseste fiecare copil si fiecare parinte - realitati pentru care filmul a mers la inima publicului.
Extrem de bine primit a fost si celalalt film romanesc aflat in competitie, "Medalia de onoare", cu excelentul Victor Rebengiuc in rolul principal. Ion, un batranel fara culoare, care primeste accidental o medalie de onoare pentru faptele sale "eroice" din al doilea razboi mondial, trofeu prin care el crede ca isi poate recastiga consideratia colocatarilor, a fiului fugit in Canada (pe care el, tatal, il turnase Militiei) si a sotiei care-l ignora din cauza amintitei delatiuni. Din nefericire, medalia - primita din mana Presedintelui Ion Iliescu (scena de mare savoare, intens ovationata de sala) - ii fusese gresit atribuita, adevaratul destinatar fiind un alt Ion: Ion J. Ion. Ideea returnarii medaliei este traumatizanta, eroul parcurgand stari si situatii dintre cele mai dure. Dupa o viata petrecuta pe scena si pe platourile de filmare, maestrul Rebengiuc a recunoscut, de altfel, ca Ion este unul dintre cele mai bune roluri pe care le-a jucat vreodata si ca, daca la toate celelalte a existat ceva ce l-a nemultumit, la Ion nu a gasit inca nimic de reprosat.
Pe baricadele festivalului
In aceeasi seara in care a primit premiul pentru interpretare, Victor Rebengiuc a fost si protagonist al unui moment memorabil, lansand pe scena Teatrului National Proclamatia de la Cluj, ca reactie la initiativa legislativa a Senatorului PSD Sergiu Nicolaescu de a modifica Legea Cinematografiei. "Fara criterii obiective de evaluare a proiectelor, cinematografia romana risca sa se intoarca cu 15 ani in urma", a spus actorul, invitandu-i pe scena pe semnatarii protestului, printre care s-au numarat: Radu Muntean, Tudor Giurgiu, Catalin Mitulescu, Alexandru Solomon, Alexandru Baciu, Maria Popistasu, Radu Gabrea, Cristi Puiu, Florin Serban si Andrei Ujica. Pe langa acestia, scena s-a umplut de toti sustinatorii petitiei, in timp ce persoanele care au ramas in sala au aplaudat minute in sir, dupa ce vociferasera puternic la auzul numelui "Sergiu Nicolaescu". La randul sau, Tudor Giurgiu, directorul TIFF, i-a rugat pe cei care sustin petitia sa isi scrie numele la iesirea din sala, pentru a fi semnati pe o scrisoare ce va fi inaintata Camerei Deputatilor, acolo unde saptamana aceasta va fi dezbatut proiectul de lege (dupa ce a fost, deja, adoptat in Senat). "Este pentru prima data in ultimii ani cand un astfel de protest este imbratisat si de Centrul National al Cinematografiei, si de Ministerul Culturii", a mai spus Tudor Giurgiu.
Festivitatea de premiere a incheiat, astfel, in acelasi ton de "luare de pozitie", cercul deschis in Piata Unirii cu zece zile mai devreme, atunci cand directorul TIFF anuntase mahnit ca el si echipa lui au obosit sa tot incerce sa convinga lumea cu putere de decizie ca festivalul chiar merita investitii serioase. Si asta, mai ales in ideea in care Clujul intentioneaza sa candideze pentru distinctia de Capitala Culturala Europeana in 2020, avand astfel nevoie de un vector cultural de mare vizibilitate. Editia jubiliara de anul viitor va da cu adevarat masura acestui festival. Deocamdata, cinefilii sunt invitati la continuarea TIFF la Sibiu, unde vor avea parte de niste evenimente unice - printre care si un concert exploziv cu Taraful Haiducilor din Clejani, in Piata Mica.
Din palmaresul TIFF 2010
• Trofeul Transilvania (in valoare de 10.000 de euro) - "Poveste anodina"/"Mundane History" - R. Anocha Suwichakornpong, Thailanda.
• Premiul pentru cea mai buna regie (in valoare de 5000 de euro, oferit de Institutul Cultural Roman) - Calin Peter Netzer ("Medalia de onoare").
• Premiul Special al Juriului (in valoare de 1.500 de euro, oferit de Institutul Cultural Roman) - "Last Conversation"/"Ultima conversatie", R. Noud Heerkens, Olanda.
• Premiul pentru Cea mai buna Interpretare (oferit de Vitrina Advertising) - ex-aequo Ozana Oancea ("Felicia, inainte de toate") si Victor Rebengiuc ("Medalia de onoare").
• Premiul pentru Cel mai bun scenariu (in valoare de 1.500 de euro, oferit de Evenimentul Zilei) - Razvan Radulescu, Melissa de Raaf pentru "Felicia, inainte de toate".
• Premiul pentru Cea mai buna imagine (oferit de Kodak Cinelabs Romania) - Magnus Nordenhof Jonck, pentru imaginea filmului R.
• Premiul FIPRESCI (oferit de juriul Asociatiei Presei Straine de Film) - "Navidad"/"In ziua de Craciun" (R. Sebastian Lelio, Chile -Franta).
• Premiul Publicului (oferit de Mastercard) - "Gordos"/"Grasii" (R. Daniel Sanchez Arevalo, Spania).
• Premiul de Excelenta (oferit de Mercedes-Benz) - Liviu Ciulei.
• Premiul pentru Intreaga Cariera (oferit de Banca Transilvania) - Dorina Lazar.
• Premiul pentru Intreaga Cariera oferit unei personalitati din cinematografia europeana - Wim Wenders.