"Ne exprimam public impotriva exploatarii de la Rosia Montana. Indemnam clasa politica la responsabilitate"

Ion Longin Popescu
Sprijin international pentru Rosia Montana

Inca o asociatie a oamenilor de stiinta romani, pe langa profesorii de la ASE si membrii Academiei Romane, isi manifesta public opozitia fata de proiectul de exploatare a aurului de la Rosia Montana. Declaratia Ad Astra (Asociatia Oamenilor de Stiinta Romani din intreaga lume), cu sediul in Cluj-Napoca. considera ca, pe langa plasarea pe o pozitie net dezavantajoasa din punct de vedere economic pentru Statul Roman, raportul beneficii/riscuri nu justifica aprobarea si demararea acestui proiect. In consecinta, Ad Astra declara: "Ne exprimam public impotriva exploatarii de la Rosia Montana si indemnam clasa politica la responsabilitate". Iata cele mai importante argumente ale oamenilor de stiinta.

1. Riscurile exploatarii cu cianuri

"In ciuda argumentelor RMGC, referitoare la siguranta exploatarii aurului, utilizand tehnologia cu cianura, consideram ca nicio tehnica disponibila in prezent nu poate oferi siguranta deplina. Garantia de aproximativ 150 milioane de euro, convenita de RMGC cu Ministerul Mediului, este total insuficienta. Pentru comparatie, costurile de decontaminare necesare in urma accidentului de la Baia Mare, din anul 2000, similare cu costurile de decontaminare ale minei Summitville din Colorado, se ridica in jurul sumei de 170 milioane de dolari. Exploatarea de la Rosia Montana urmeaza sa utilizeze un iaz de decantare de cel putin 10 ori mai mare, potentialul distructiv asupra mediului fiind urias. De aceea, consideram ca o garantie de 150 de milioane de euro este total insuficienta. Pe de alta parte, proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana contravine Directivei Uniunii Europene privind apele subterane (80/68/EEC) si Directivei cadru privind apa (2000/60/EC)".

2. Deseuri, defrisari, alunecari de teren

"RMGC nu a prezentat public documentatia care sa ateste indeplinirea Directivei Europene privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati extractive (2006/21/EC). Nu e clar ce metoda de neutralizare urmeaza a fi utilizata pentru apele reziduale inainte de deversare. Proiectul implica cantitati mari de cianuri, dar ignora impermeabilizarea iazului de decantare, dupa cum arata chiar documentatia supusa dezbaterii publice. Realizarea proiectului necesita defrisarea a peste 250 de hectare de padure, pentru a asigura accesul la zona de exploatare a minereului. Din aceasta cauza, va creste vulnerabilitatea regiunii la fenomenele de tipul: alunecari de teren, scurgeri pe versanti si inundatii rapide, accentuand impactul poluarii directe asupra mediului. Barajul de piatra din proiectul RMGC, numit Corna, va fi de dimensiuni uriase, adapostind un volum de milioane de metri cubi de apa si steril. Intre 1970 si 2003, in lume s-au inregistrat 59 de accidente legate de distrugerea sau avarierea barajelor, ducand la pierderea a circa 700 de vieti omenesti. Pe termen mai lung, doar in Statele Unite au fost inregistrate 185 de accidente la asemenea baraje de decantare".

3. Argumente de ordin economic, istoric si cultural

"Nu exista nicio justificare, bazata pe necesitati sociale generale, pentru deschiderea de noi exploatari de aur, singura motivatie fiind interesul pur speculativ al beneficiarilor imediati ai acestora. Productia globala de aur este de aproximativ 2600 tone pe an. Consumul industrial este sub 400 tone pe an. In rest, aurul este folosit doar in scopuri speculative, pretul de piata fiind de cateva ori mai mare decat cel de productie (adica 1160 USD fata de 500 USD). Statele lumii detin peste 25.000 de tone de aur, suficient industriei, pentru 60 de ani, la ritmul de consum actual, chiar daca nu s-ar recupera nimic din aurul folosit industrial (insa gradul de recuperare este de aproape 100%) si chiar daca toate exploatarile ar inceta acum. Pe de alta parte, proiectul RMGC ar putea insemna pierderea irecuperabila a nenumarate vestigii arheologice, unice pentru patrimoniul, nu doar national, ci si universal. Pe langa aceste aspecte, istoria recenta demonstreaza ca exploatarile miniere nu au dus aproape niciodata la o dezvoltare sustenabila a unei zone, iar inchiderea exploatarilor s-a asociat aproape intotdeauna cu un colaps economic si social. Asadar, proiectul minier de la Rosia Montana nu poate oferi solutii economice si sociale pe termen lung. Acesta va duce din nou la amanarea eforturilor de a dezvolta industrii alternative sustenabile si va afecta negativ investitiile in turism, compromitand de fapt dezvoltarea pe termen lung a zonei".