Sigur, indemnul se adreseaza, in primul rand, personalului clinicii, dar trebuie insusit si de copiii, tinerii sau varstnicii care, de multe ori, trebuie sa recunoastem, "Ii uita pe cei ce uita".
Am simtit la varsta mea, 78 de ani, o mangaiere pentru toti cei de varsta a treia, care venim aici spre a ne ingriji sanatatea, si pentru ca in presenectute sa mai putem fi folositori pentru cei din jur. Intr-adevar, personalul clinicii: medici, asistenti, terapeuti sau personalul auxiliar dau dovada de o grija deosebita pentru "cei ce uita". Ii ajuta cu rabdare sa treaca peste greutatile, necazurile pentru care au venit aici.
Conditiile oferite sunt dintre cele mai bune, iar timpul petrecut aici, in "afara" de tratament, ne invata pe noi, cei mai in varsta, cum sa traim in acest anotimp al vietii. Suntem convinsi, cu rabdare, de necesitatea regimului alimentar, de necesitatea miscarii, de necesitatea de a ne ingriji nu numai fizicul, dar si sufletul. Psihologii ne conving de legatura intrinseca dintre fizic si suflet si cat este de necesar, pentru sanatate, sa le tratam cu aceeasi grija. Ce m-a mai impresionat, cat am fost internata, a fost solidaritatea umana. Multi dintre bolnavii mai greu incercati sunt ajutati de cei ce pot s-o faca. Primim, deci, si o lectie de morala, care sa ne calauzeasca in restul vietii.
Tin sa multumesc prin intermediul "Formulei AS" intregului personal al acestei clinici, oameni care ne fac sa gandim ca batranetea nu este "un handicap", ci un stadiu firesc al dezvoltarii, al existentei umane!
Va multumesc ca m-ati ascultat!
Prof. pensionara VALERIA BLIDARU - str. Ecoului nr. 4, Buzau