Daca nu dadeai, nu aveai sau nu rezolvai. Pachetul de Kent era cheia universala care deschidea usi si inmuia inimile de piatra ale functionarilor, ale medicilor sau ale responsabililor de alimentara. Unori, regimul care patrona aceasta redistribuire a saraciei se burzuluia. Pe langa legea ilicitului, sabie a lui Damocles peste cei care se imbogateau prea repede si prea vizibil, se puneau la cale campanii de sensibilizare a cetateanului, victima si actor al mitei. Vizate erau ciubucul si bacsisul, forme blande ale mitei, iar primii luati la refec erau ospatarii si frizerii. In cazul lor era liber la critica. Asa ca, intr-o buna zi, frizeriile au fost impanzite cu anunturi atarnate in locuri vizibile cu "Nu primim bacsis!". Totul a tinut pana cand un soltic a descoperit virtutile virgulei. Imperativul "Nu primim bacsis!" a devenit tacitul si imbietorul "Nu, primim bacsis". Bascalia a mai salvat o data Romania, iar campania a intrat in derizoriu si uitare. Boala parea fara leac.
Astazi penuria nu mai este o problema, nu mai trebuie sa dai ca sa ai. Se gasesc de toate, bani sa ai. Insa spaga si mita n-au disparut. Cu banii e o problema. Mai ales cand e vorba de servicii, chiar si de cele aparent gratuite sau aproape gratuite.
Doi reporteri de la "Romania libera", pretextand ca reprezinta o fundatie anticoruptie, au vizitat incognito douasprezece spitale din tara si din Bucuresti, pentru a vedea daca personalul medical este pregatit sa renunte la spagile primite de la pacienti. N-au pornit din capul lor, au pornit de la un sondaj din care reiesea ca mai mult de jumatate dintre bolnavii din Romania au dat bani pentru a fi tratati. Cele mai multe cadouri au revenit medicilor specialisti (63%), asistentelor medicale (42%) si infirmierelor (30%). Dintre persoanele care au oferit atentii medicilor, o treime au afirmat ca au facut-o la sugestia acestora, restul au platit din proprie initiativa. Reporterii au cerut incuviintarea sa puna in spitale afise prin care pacientii erau invitati sa nu mai dea mita. Au fost refuzati, mai mult sau mai putin amabil, de managerii spitalelor. Opt au refuzat din start ideea de a plasa mesaje de tipul "Nu primim spaga, nu luam cadouri", "Aici nu se primesc atentii", "Vi s-a cerut spaga in acest spital? Anuntati Directia Nationala Anticoruptie". Iar in cele patru spitale care au acceptat, afisele au disparut in mai putin de o zi. Medicii si personalul medical renunta la principii din cauza salariilor mici pe care le primesc, a fost argumentul cel mai des invocat.
Pe acest fundal, s-a aflat ca o cercetare a dovedit ca numararea banilor face ca durerea sa fie resimtita mai putin. Cercetatorii cred ca durerile obisnuite, de cap sau de spate, pot fi calmate numarand bani. Numaratul bancnotelor da senzatia de indestulare, de respect de sine, de incredere in propria persoana. Deci, daca nu ne simtim bine, trebuie sa ne punem pe numarat bani. Daca nu ne vindecam, facem acelasi lucru, si ii dam medicilor. Macar ei sa se simta bine, indestulati si increzatori in sine. Probabil acesta este motivul pentru care un medic suspectat ca a primit o spaga de patru milioane de euro, nu de la pacienti, ci de la doua firme farmaceutice, a fost salvat de Curtea Constitutionala. Dreptul medicului la "indestulare" a facut Curtea sa decida ca doua capitole din legea Agentiei Nationale de Integritate sunt neconstitutionale. Ce-i drept, sapte din cei noua judecatori aveau si ei probleme cu ANI, tot intr-o problema de numarare a banilor. Iar judecatorii au si ei dreptul la indestulare si incredere in sine, nu?
Si ce fac cei care n-au bani sa-i numere? Sa fie sanatosi si sa nu mai ia in serios prostioarele cantate, gen banii n-aduc fericirea!