Medicina la nivel occidental
- Domnule profesor, conduceti o clinica in care zilnic se salveaza vieti. Cum se explica excelenta scolii de chirurgie din Timisoara?
- Timisoara a beneficiat mereu de medici de seama, care au marcat in mod pozitiv evolutia medicinii. Eu am venit din Bucuresti, format intr-o scoala de chirurgie cardiovasculara la fel de evoluata, cu o foarte bogata experienta. De obicei, atunci cand intalnesti oameni inaintati in experienta, este greu sa schimbi mentalitati, e dificil sa introduci in practica medicala tehnici noi, existand o naturala inertie spre conservatorism. Insa eu am intalnit aici un colectiv de oameni tineri, instruiti si foarte motivati sa poata evolua in aceasta specialitate, ceea ce ne-a permis sa lucram foarte bine impreuna. Avand in spate o bogata experienta chirurgicala si un bagaj de informatii noi, dobandite la diverse cursuri si congrese internationale, am reusit sa le implementez acestui colectiv tanar, cu reale tendinte de progres. Astfel se face ca, intr-un timp relativ scurt, dar care a presupus multe eforturi, am ajuns din urma centrele istorice de chirurgie cardiovasculara deja formate si chiar le-am depasit, aliniindu-ne la nivelul clinicilor occidentale - lucru constatat atat de colegii din tara, cat si de medicii veniti din strainatate, in vizite de lucru, care ne-au apreciat perfomantele pe care nu le au multe centre de chirurgie cardiaca din perimetrul exterior apropiat.
- Ce boli cardiovasculare se opereaza, cu predilectie, la institutul dvs.?
- In principiu, la noi se opereaza toata paleta de boli cardiovasculare. Alaturi de patologia uzuala, a adultului, dominata de bolile coronariene si valvulare, operam si patologia congenitala a copilului, inclusiv a copilului mic, ceea ce este mai rar in tara - o patologie complexa, dificila, care are mai putini specialisti, tocmai datorita acestor motive. Am facut interventii foarte complexe si am dovedit ca, daca avem suport financiar, putem face inclusiv transplant cardiac. Din pacate, datorita restrictiilor organizatoric-administrative, momentan nu mai facem transplant simultan de cord si plaman - o operatie complexa, necesara, care nu cere un efort foarte mare, pe care factorii de raspundere si l-ar putea asuma, daca ar dori. In rest, putem realiza orice interventie. Aproape toate bolile cardiovasculare au o solutie chirurgicala, atunci cand tratamentele cardiologice, farmacologice sau me dicale nu mai dau nici un rezultat.
Preventia costa mai putin decat terapia
- Incidenta bolilor cardiovasculare ocupa un nedorit loc fruntas in Romania. De ce se intampla acest lucru? Avem obiceiuri nesanatoase, suntem surmenati de stresul tranzitiei sau suntem predispusi genetic la aceste boli?
- Patologia cardiovasculara ocupa primul loc atat ca morbiditate, cat si ca mortalitate, nu numai la noi, ci in toate tarile din lume. Dar in vreme ce in tarile occidentale, incidenta bolii a coborat spre 50%, la noi, procentul este de 65%-66%. Aceste cifre alarmante se datoreaza si unor cauze locale. Nu m-as referi la anumite obiceiuri nesanatoase, chiar daca si acestea conteaza ca factor de risc. In general, romanii au trecut in ultimele decenii prin fel de fel de traume care i-au marcat psihic si, in consecinta, au apelat la fumat, la consumul de bauturi alcoolice, la un regim alimentar dezordonat. Dar este o certitudine ca, pe langa acesti factori, a lipsit un program bine conturat in atentia guvernantilor si, mai ales, a celor care conduc medicina. In tarile dezvoltate, tendinta oamenilor de a refula in obiceiuri nepotrivite (care sunt factori de risc cardiovascular) a fost si este sever controlata prin programe nationale de preventie. Noua ne-au lipsit acestea, acum parca se contureaza foarte firave intentii, sa speram ca ele vor penetra la nivelurile superioare, unde se iau decizii.
Mai aproape de Europa decat de Bucuresti
- Va bucurati de succese notabile, operati cazuri grave impre una cu nume ilustre ale medicinii mondiale. Care e motivatia lor?
- Timisoara beneficiaza de o conjunctura favorabila: este mai aproape de trei capitale europene decat de Bucuresti, astfel ca poate stabili relatii cu aceste centre medicale din strainatate - nu numai de prietenie si de asociere, ci relatii pragmatice, care au facut posibile vizitele medicilor occidentali la noi. Motivatia acestor colaborari nu a fost formarea sau supraspecializarea noastra, ci rezolvarea unor cazuri dificile la noi in tara, unde costul operatiei este de 5-10 ori mai mic decat in strainatate. Deci, cu acelasi cost, putem acoperi zece operatii, in loc sa facem una singura. Acolo se plateste transportul, cazarea, spitalizarea etc. la cu totul alt nivel decat la noi. Specialistii straini au gasit la noi conditii care le-au permis sa-si desfasoare activitatea aproape la fel ca intarile lor.
- Clinica de Chirurgie Cardiovasculara din Timisoara este dotata cu aparatura medicala la nivel occidental?
- Nu, nu avem toate dotarile, si o spun explicit, ne-ar mai trebui foarte multe lucruri, in primul rand aparatura, dar si consumabile, pe care acum trebuie sa le plateasca bolnavii, ceea ce nu este normal. Chiar daca nu avem aceleasi dotari, "saracia" noastra ne-a permis sa ne perfectionam din punct de vedere practic si sa substituim lipsurile materiale spitalicesti. In general, romanii sunt inventivi, cand doresc sunt foarte prag matici si realizeaza performante cu totul deosebite, iar acest lucru este recunoscut de cei din afara. Trecand prin aceasta perioada de criza, noi ne-am adaptat la situatie. Bolnavii sunt informati ca trebuie sa contribuie, si chiar substantial, pentru materialele sanitare consumabile. Nu este normal, nu este etic, nu este moral, dar nu avem ce face. Nu putem amana urgentele chirurgicale pana dupa... criza! In ceea ce priveste dotarea tehnica, cu siguranta ca aici sunt multe lipsuri care nu mai tin de bolnavi, ci de sistemul de sanatate. Sunt convins ca, si la acest nivel, cei responsabili sunt constienti de lipsurile cu care ne confruntam, si asta nu din cauza unui management defectuos. Dar eu sunt convins ca, in timp, aceste lucruri se vor rezolva.
In loc sa iasa in strada, medicii ies din tara
- Ce se poate face pentru noua generatie de medici, ca sa nu mai plece din tara? Asistam impasibili la migratia lor, vedem la stiri cum sunt "cumparati" de spitalele occidentale. Este dureros si umilitor pentru noi...
- Este una dintre marile noastre probleme... Personal, suport greu aceasta durere. Sunt profesor si am format specialisti de chirurgie cardiovasculara, trecuti prin sase ani de facultate si sapte ani de rezidentiat. Multi au intrat in rezidentiat cu o medie foarte buna, pentru ca este o specialitate de varf. Dupa ce au obtinut specialitatea de chirurgie cardio-vasculara, sunt someri... Avem someri cu specialitati de varf - aceasta este una dintre gravele noastre probleme, in timp ce Occidentul se confrunta cu o criza de medici. Noi nu ii folosim, nu pentru ca nu am avea nevoie de ei, ci pentru ca exista acest sistem anchilozat, care nu a reusit sa gaseasca metode pentru a beneficia de investitia pe care a facut-o in formarea acestor specialisti. O tara saraca, cum este Romania, cu problemele unui trecut apropiat dur, a ajuns furnizor de buni specialisti pentru Europa si America. Vorbim de tineri care nu si-au gasit rostul si pleaca, dar sunt si oameni maturi care, dupa o perioada in care au practicat in tara, nu au mai suportat aceasta umilinta de a practica o medicina nobila si de a avea ca rezultat o conditie dezumanizanta si au plecat. Recent, am aflat ca seful sectiei de cardiologie de la Arad a plecat din tara, impreuna cu toata familia. Ma intrebati ce e de facut? Raspunsul e simplu: trebuie sa gasim nu doar conditiile care sa impiedice exodul medicilor specialisti, ci sa cream conditii care sa-i atraga inapoi pe cei care au plecat si care-si practica deja specialitatea in tarile dezvoltate. Medicii nu au facut greve si proteste, dar sunt profund nemultumiti si, in loc sa iasa in strada, ei ies din tara. Acum, tara trebuie sa cantaresca daca este bine sa iasa medicii in strada sau in afara tarii.
- Exceptionalitatea actelor dvs. medicale este confirmata de scrisorile pe care le primim pe adresa redactiei. Va motiveaza aceste succese?
- In ceea ce ma priveste, vreau ca in limitele in care este posibil, bolnavul, trecand prin aceasta clinica de chirurgie pe care o conduc, sa fie multumit, si pentru rezultatul operatiilor pe care le suporta, dar si psihic, adica sa nu aiba impresia pe care o au multi bolnavi dupa ce parasesc spitalul, carora li se pare ca au plecat dintr-un loc de detentie. Bolnavul are nevoie de confort psihic, de confort igienic in limitele materiale posibile, iar daca adaugam un plus de suflet in practicismul nostru, "umanizam" actul chirurgical.
- Dupa atatia ani de practica, mai simtiti emotia operatiei?
- Pentru orice operatie, cu toata indelungata mea experienta (si am peste 40 de ani in sistem), inca particip afectiv, sunt legat intr-un fel de fiecare bolnav pe care il operez. Si daca se intampla ca acesta sa aiba dupa operatie manifestari nedorite, suferinta lui este si suferinta mea, ma doare pe mine. Nu pot sa spun ca am intrat sau ca voi intra vreodata intr-o practica de rutina. Poate ca este si o chestiune de sensibilitate personala, dar fac fiecare operatie cu emotii asemanatoare - pastrand proportiile - cu cele de la inceputul carierei.
- Ati simtit vreodata in operatiile dvs. "ajutorul divin"?
- Este o intrebare foarte buna, pentru ca eu cred in Dumnezeu, si nu doar ca atitudine conceptuala de viata, ca atitudine filosofica, ci si pragmatic, iar atunci invoc acest ajutor, contez pe ajutorul divin si-i sunt recunoscator, intrucat pentru mine este o realitate incontestabila. Iar in jocul meschin al vietii, mai ales in perioada actuala, divinitatea ramane un element de referinta, de stabilitate, ca o stanca in bataia unei furtuni.
- Exista in viata unui chirurg si momente grele, ale pierderii unor pacienti. Cum simtiti aceste pierderi?
- Marturisesc ca am impresia, la fiecare dintre aceste cazuri, care sunt un esec, nu datorita incompetentei, ci datorita severitatii bolii, ca traiesc simtamantul ca ceva din mine moare odata cu pacientul. Nu este usor sa traiesti cu acest sentiment... Este o pierdere pe care o contabilizez eu, in plan personal, dar este totodata un esec al sistemului, care impune limite in actul medical, iar pe de alta parte, un esec cauzat de faptul ca multi bolnavi vin foarte tarziu. Noroc ca sunt cazuri izolate! La noi in clinica mortalitatea generala este de circa 1,5% - comparabila cu cea din cele mai bune centre de chirurgie cardiovasculara din occi dent. Intr-o specialitate de anvergura chirurgiei cardiovasculare, aceasta rata de mortalitate este extrem de mica.
- Ce le recomandati bolnavilor care sufera de boli cardiovasculare?
- Sa nu-si ignore afectiunea si sa nu considere, cum se facea pana nu de mult, ca este o patologie a varstei avansate. Bolile cardiovasculare afecteaza varste din ce in ce mai mici, tinerii fiind extrem de expusi la factorii de risc ai acesteia. Este bine sa faca un control anual, iar dupa o anumita varsta, din ce in ce mai des. De obicei, omul se duce la medic cand are o durere, dar patologia cardiovasculara evolueaza ocult, iar cand de vi ne simptomatica, este uneori depasita. Din cauza aceasta sunt necesare controalele periodice, iar in tarile civilizate, acestea tin de angajatori. Este un factor real pozitiv, care vine in folosul societatii.
D-l prof. dr. ION SOCOTEANU poate fi contactat la Clinica de Chirurgie Cardiovasculara a Institutului de Boli Cardiovasculare din Timisoara, str. Gheorghe Adam nr. 13A, tel. 0256/20.73.55, 0256/28.93.54