Ca scrisul are uneori puterea magica a vietii fara de moarte o dovedeste si aceasta surpriza editoriala care ne transforma in confidentii unei june din inalta societate bucuresteana de acum un veac si ne face sa traim impreuna cu ea anii romanesti ai Marelui Razboi. "Carnetul intim" al Arabellei Yarka e ca si inedit: a fost publicat in original, in franceza, in 1937, la editura "Bucovina", intr-un tiraj mic si apoi uitat, ca si autoarea lui. Pe nedrept, caci retiparirea in traducere, la standardele editoriale inalte proprii firmei "Compania", ne releva o scriere exceptionala ca document istoric, adevar psihologic si expresivitate literara. Dar cine e seducatoarea necunoscuta care ni se confeseaza peste vremuri? Din prefata genealogistului Mihai Dim. Sturza aflam ca Arabella, nascuta in 1888, e fiica (probabil naturala, cu o misterioasa mama austriaca) a inaltului magistrat Scarlat Iarca, adoptata de el si de sotia lui Maria, nascuta Prejbeanu. Sotii Iarca erau bogati, cultivati, colectionari de arta, cu numeroase legaturi de rudenie si amicitie in high-life-ul romanesc din La Belle Epoque, inclusiv cu familia regala. Pe langa franceza folosita ca a doua limba materna in societate, Arabella a primit o educatie cosmopolita, cu guvernante si institutoare nemtoaice si englezoaice, cu numeroase voiajuri in strainatate (inclusiv in India). Firea ei independenta, orgolioasa si impulsiva o face insa, in ciuda rasfatului si indestularii, sa suporte greu ingradirile impuse de o educatie rigida si sa-si aminteasca de copilarie cu neplacere. Jurnalul intim incepe la sapte luni dupa casatoria din dragoste, dezaprobata de parinti, cu Carol (Citta) Davila, fiul dramaturgului Alexandru Davila (autorul piesei Vlaicu Voda) si nepot al celebrului doctor. Indragostita lulea de foarte chipesul sot, pe care-l aseamana unui tanar zeu, Arabella - si ea o femeie frumoasa - aduce in casnicie si avere, caci prin nesabuinta tatalui cartofor, afemeiat si boem, Carol e sarac. Luxul in care proaspatul cuplu isi incepe viata - casa de pe Kiseleff, vila de la Sinaia, automobilul Daimler, mosia Preajba, bijuteriile valoroase, servitorii, banii de intretinere - totul vine de la familia Iarca. La cateva luni dupa nunta, mult iubitul Carol incepe sa-si dezvaluie firea egoista, profitoare si violenta. Cartofor ca si tatal lui, isi petrece mai mult timp la Automobil Club decat cu ea, la partide de carti unde pierde sume mari de bani, spre nemultumirea socrilor satui sa-i plateasca datoriile. Intre tinerii soti au loc scene dure, care o fac sa sufere pe neglijata si geloasa Arabella. Dupa doar cativa ani, mariajul ei e evaluat lucid ca un esec, desi farmecul fizic al lui Carol inca o tine subjugata. Tanara doamna ia parte la mondenitati, e cocheta, ii place sa danseze, sa calareasca, sa flirteze, iubeste animalele (in special caii si cainii), natura salbatica si are gusturi intelectuale diferite de ale lui Carol. Trebuie spus ca, in momentul scrierii lui, acest jurnal era destinat nu publicarii, ci pastrarii pentru sine a unor evenimente si trairi. Ca ele au devenit in timp pretioase si pentru memoria colectiva se datoreaza in primul rand relatarii "in direct" a razboiului in care Romania intra in 1916 de partea Antantei. Zeppelinele si aeroplanele germane care lanseaza bombe deasupra Bucurestilor, precedate de alarma data de clopotele bisericilor si fluierele vardistilor, mortii, ranitii, ruinele, exodul spre Moldova sunt consemnate febril, la cald. Cum Carol pleaca pe front, unde face reale acte de bravura, dragostea pentru el renaste, ca si sentimentul de datorie patriotica. Inrolata ca infirmiera voluntara, dupa modelul idolului ei, regina Maria, Arabella porneste pe un drum lung si plin de peripetii ca sa-si intalneasca sotul in linia intai, in nordul Moldovei. Cum femeilor le era interzis sa lupte, ramane in apropiere, muncind eroic la un spital de campanie de la Onesti, alaturi de chirurgi francezi. Cu simturile exacerbate de suferinta si moartea care fac ravagii in jur, are chiar o idila amoroasa cu unul dintre acesti francezi. Carnetul intim se termina odata cu Marele Razboi, in martie 1918. Arabella avea atunci 30 de ani. Datorita excelentei prefete a d-lui Mihai Dim. Sturza, aflam si care i-a fost destinul ulterior. Incorigibilul Carol Davila i-a tocat toata averea, lasand-o, dupa divortul lor din 1925, stramtorata (prieten de chef si poker cu Carol II, el a fost numit diplomat la Washington si acolo a trait, ruinat si discreditat, pana la moartea survenita in 1963). Arabella a ramas in tara, supravietuind "de pe o zi pe alta" din vanzarea obiectelor de valoare ce-i mai ramasesera. In anii "democratiei populare", putea fi vazuta, impreuna cu alte doamne din lumea ei, incercand sa-si vanda la talcioc ultimele vestigii ale vietii de odinioara. A murit in mizerie, in 1953.