Misiunea sociala a Bisericii este una dintre marile provocari carora clerul ortodox a fost chemat sa le faca fata dupa 1989. Daca, prin traditie, inainte de 1948, BOR avusese un rol important in indulcirea suferintei nationale, sub regimul comunist, exact atunci cand a fost mai mare nevoia in tara, rostul Bisericii a fost limitat la pastorirea spirituala. Cand, in sfarsit, jertfa tineretului din Decembrie 1989 a facut posibila si descatusarea fiintei bisericesti, Biserica ortodoxa a dovedit ca se poate adapta din mers, invatand intr-un timp record conducerea actelor sociale. Nu intamplator, unul dintre cele dintai semnale a fost dat de Mitropolia Banatului, din orasul unde a inceput revolutia, aflata de 48 de ani sub pastorirea inteleapta a Inalt Prea Sfintitului Nicolae Corneanu, un adevarat "atlet" al ecumenismului si al orientarii sociale a Bisericii. In cadrul unui interviu acordat recent revistei noastre, IPS aduce un elogiu rolului social al BOR, mai ales in vreme de criza economica.
"Biserica trebuie sa fie receptiva la suferinta"
- S-au inmultit cei fara slujbe, cei nevoiasi, cei fara noroc... Afectati de criza, romanii raman cu speranta la Dumnezeu. Cum vine Biserica in intampinarea lor, Inalt Prea Sfintite?
- In veacul al IV-lea, Sfantul Vasile, arhiepiscopul Capadociei, a infiintat primele spitale, unde sa fie adapostiti nevoiasii, sa fie tratati si hraniti flamanzii si bolnavii. De atunci, Biserica ortodoxa a inaintat neabatut pe calea aceasta a ajutorarii celor batuti de soarta, cu exceptia celor 45 de ani impusi de comunism. In zilele noastre, misiunea ei sociala a fost reluata. Referindu-ne strict la prezent, cunoastem indeaproape suferintele credinciosilor nostri, stim ca multa lume e-n lipsuri materiale, ramane fara slujba, fara o bucata de paine. Si greul continua. Mii de oameni vor ramane, poate, fara nici un suport material. De aceea, Biserica are indatorirea sa-i sprijine, sa fie receptiva la suferinta, pornind de la principiul iubirii aproapelui, asa cum ne-a invatat Mantuitorul.
- Exista vreo contradictie intre misiunea spirituala, liturgica a Bisericii ortodoxe, si misiunea ei sociala?
- Evident ca nu exista nici o contradictie. Dimpotriva. Porunca cea mai mare pe care ne-a lasat-o Iisus Hristos este sa iubesti pe Dumnezeu si pe aproapele ca pe tine insuti. Atunci, daca ai indatorirea sa-ti ajuti semenul, Biserica nu poate lipsi din aceasta relatie, are menirea s-o puna in practica, in viata de fiecare zi.
- Exista perceptia ca Mitropolia Banatului se afla in frunte la binefaceri si programe sociale, poate mai mult decat alte eparhii.
- Nu numai in zona Banatului, ci peste tot in tara noastra, Biserica ortodoxa a socotit activitatea in plan social drept unul dintre obiectivele sale foarte importante. E drept, au fost perioade de timp cand Biserica ortodoxa a fost perceputa mai mult preocupata de planul liturgic, spiritual, dar, in acelasi timp, fara sa fi apelat la institutii de ajutor social, ci bazandu-se numai pe ajutorul credinciosilor ei, a reusit, dupa 1990, sa se intoarca la traditiile implicarii sociale. Avem deja un departament, un asezamant dedicat ajutorului social, a carui traditie se pierde in veacuri, pana la Sfantul Vasile cel Mare, in urma cu 1600 de ani. Asezamantul e condus de parintele Cristian Pavel, care se ocupa cu aceasta latura a activitatii bisericesti.
"Preotii se confrunta cu aceeasi saracie existenta in toata tara "
- Biserica insasi este saraca. In acest caz, cum reusesc preotii sa procure ajutoare, cum pot ei sa imparta saracia?
- Daca e vorba despre institutia Bisericii ortodoxe, aceasta nu e posesoarea unor averi si disponibilitati banesti prea mari. Biserica are atat cat pot credinciosii ei sa contribuie la activitatile sale. Increderea in Biserica este foarte mare, pentru ca oamenii percep eforturile ei de a tine seama de ceea ce se intampla in viata lor. Nu numai in viata credinciosilor crestini, ci si in aceea a tuturor celorlalti oameni. Chiar daca, intr-o anumita perioada, n-a fost vizibila in plan social, Biserica, prin credinciosii ei, si-a indeplinit menirea. Din punct de vedere material, preotii si oamenii de rand se confrunta cu aceeasi saracie existenta in toata tara. E drept, se ridica noi biserici, dar eu spun mereu ca acesta nu e un indiciu al bunastarii, pentru ca oamenii saraci sunt cei care contribuie la construirea bisericilor.
- Au inceput sa se inchida scoli si spitale in zonele izolate, unde nu sunt nici prea multi copii, nici prea multi bolnavi. N-ar trebui sa le preia Biserica, sa le transforme in scoli confesionale de duminica, respectiv in spitale bisericesti?
- Biserica si face asta. Sigur, nu in totalitate, dar dorinta noastra e sa reusim. Nici Biserica nu poate totul, sa nu-i cerem cat nu poate duce. Spre exemplu, chiar in aceste zile, preotul Ionel Popescu, parohul parohiei Iosefin din Timisoara, impreuna cu fundatia "Preot Ioan Olariu", amenajeaza un spatiu pentru diabeticii greu transportabili la Spitalul Judetean.
- Ne aflam in zilele celei mai mari sarbatori a Crestinatatii: Invierea Domnului nostru Iisus Hristos. Va rog sa adresati o urare cititorilor nostri, Inalt Prea Sfintite.
- In ziua cand praznuim pe Hristos, izvorul vietii triumfand asupra mortii, sa credem cu tarie ca buna intelegere intre noi va iesi biruitoare. Cu acest gand si aceasta dorire sa petrecem Sfantul Paste din acest an.
Pr. Cristian Pavel
Consilier al Mitropoliei Banatului
"Totalul investitiilor facute de Mitropolia Banatului in domeniul asistentei sociale, in anul 2009, se ridica la suma de 891.935 lei (8.919.350.000 de lei vechi)"
- In ce domenii a activat anul trecut Departamentul de asistenta sociala al Mitropoliei Banatului, parinte consilier?
- In anul 2009, Departamentul de asistenta sociala a desfasurat activitati in domeniul protectiei drepturilor copilului, a persoanelor cu dizabilitati, a copiilor infectati cu HIV, a combaterii traficului de fiinte umane, a sprijinirii persoanelor varstnice fara apartinatori, a asistentei medicale in familiile cu risc social ridicat, precum si a asistentei religioase in spitale, penitenciare, case de copii si servicii pentru varstnici.
- Stim ca va duceti munca pe baza unor programe si proiecte, ca in orice activitate moderna, europeana. Care sunt cele mai importante?
- Unul dintre cele mai importante este programul "Lasati copiii sa vina la Mine", pentru copiii aflati in dificultate. Un alt proiect este "Casa Diaconita Febe", aflata in al 8-lea an de functionare, si localizata in Mehala; are ca beneficiari 4 copii si este coordonata de familia Daniel si Mirela Sabau. La Topolovatul Mare, se afla "Casa Sf. Anastasia", aflata in al 5-lea an de functionare; are ca beneficiari 6 copii si este coordonata de Alin si Liliana Curic. Din anul 2003, in Timisoara functioneaza Centrul Comunitar de Zi pentru persoanele seropozitive adulte si minore. Acest proiect social functioneaza pe seama unui parteneriat public - privat, impreuna cu Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului Timis si Asociatia familiilor anti - HIV, "Speranta in Viitor". Are ca beneficiari 64 de persoane seropozitive. Coordonatorul acestui proiect este preotul Alin Cuza. Pe de alta parte, proiectul Gradinita pentru copii cu dizabilitati vizuale asociate, "Luminita", este realizat in parteneriat cu Centrul de resurse si asistenta educationala "Speranta" din Timisoara, si are ca beneficiari 22 de copii cu dizabilitati vizuale asociate, cu varste cuprinse intre 1-10 ani, si familiile acestora. Un alt proiect a cuprins 40 de copii in 2009 si 60 anul acesta. Este vorba de Gradinita "Troita", rezultatul unui parteneriat cu Asociatia "Prologos".
- Pare de necrezut ca Biserica ortodoxa s-a implicat atat de profund in tratarea suferintei! Aveti programe anume pentru perioada aceasta de criza?
- Avem cantine sociale (la Mehala, la Timisoara, la Sacalaz, Lugoj etc.), unde exista sute de beneficiari. Avem servicii rezidentiale pentru persoane varstnice, dintre care cel mai modern este asezamantul "Sf. Nicolae" din Checea. Acesta ofera asistenta si ingrijire permanenta prin personal calificat, respectiv medic de familie, psiholog, asistent social, asistente medicale, infirmiere, bucatari. Biserica ofera consiliere si informare, sprijin si educatie parentala. Acorda ajutoare materiale familiilor aflate in dificultate; alcatuieste grupuri de suport pentru alcoolici, pentru tinerele insarcinate, respinse de familie. Acorda asistenta victimelor violentei in familie (am avut 35 beneficiari, mame si copii, in anul 2009), gazduire temporara pe durata a maxim 6 luni; consiliere, servicii psihologice, insotire, dar si alimente si produse de stricta necesitate, imbracaminte, produse de mentinere a igienei. Nu i-am uitat nici pe surdo-muti: Comunitatea pentru persoanele deficiente de auz si vorbire functioneaza incepand cu anul 2002 si se afla in grija preotului Eugen Bendariu, care oficiaza slujbele bisericii in limbaj mimico-gestual. In fiecare duminica, numarul credinciosilor surdo-muti care participa la Sfanta Liturghie oscileaza intre 50 si 100 de persoane. In fine, Biserica sustine activitatea unor asociatii si fundatii filantropice: Fundatia Filantropia Timisoara (se ocupa de victime ale traficului de fiinte umane, de persoane aflate in detentie, de varstnici in dificultate si de tineri cu probleme de sanatate); Centrul pentru integrarea sociala, economica si familiala a persoanelor traficate; Centrul de Resurse Educationale, proiect destinat comunitatii; Serviciul de ingrijire a varstnicului la domiciliu; Asociatia Diaconia Timisoara Cetate; Asociatia Diaconia Sf. Apostoli Petru si Pavel; Liga Tineretului Crestin Ortodox; Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi; Societatea Femeilor ortodoxe din Timisoara etc. Totalul investitiilor facute in domeniul asistentei sociale in anul 2009 se ridica la suma de 891.935 lei noi (8.919.350.000 de lei vechi). Activitatea caritabila a Bisericii se extinde si prin faptele de mila crestina facute de catre toate parohiile noastre, prin credinciosi si preoti, fapte care nu se vad, nu pot fi cuantificate, dar sunt stiute de Dumnezeu.