Era o zi de noiembrie sumbra cand, in urma unui test Papanicolau, am aflat cu stupoare ca sunt infectata cu virusul HPV, Frotiu clasa a 3-a. Am repetat testul si la alt centru medical, iar rezultatul a fost identic: L6SIL. Medicul care mi-a facut investigatiile mi-a spus ca nu este cancer, ca nu exista tratament si mi-a recomandat sa fac alta analiza, pentru a depista ce tulpini de HPV sunt; in cazul in care erau cele care provoaca cancerul de col uterin, atunci ar fi trebuit sa fiu supusa unei amputari de col, prin care ar fi eliminat toata rana si, in acelasi timp, si virusul. Va dati seama ce a putut fi in sufletul meu la aflarea acestei vesti. A fost un soc tare puternic, din care cu greu mi-am revenit. Si totusi, nu am vrut sa fac ce a zis medicul, ci am cautat pe internet tot felul de tratamente pentru cervicite si infectii cu HPV. In cele din urma, am gasit un produs minune, care se gaseste in farmacii si care se numeste CERVUGID, niste ovule produse de catre un medic de la Universitatea de Medicina din Iasi. Am inceput tratamentul in 27 decembrie si l-am terminat in 16 februarie. In paralel cu acest tratament, am luat suplimente naturale pentru intarirea sistemului imunitar.
In data de 1 ianuarie, am avut un vis ciudat: bunica mea, care murise de o jumatate de an, mi-a spus ca pe data de 16 februarie vom mai avea o inmormantare in familie, si mi-a aratat o fata cu parul lung, imbracata in negru, foarte bolnava, pe care am vazut-o si eu de la spate. Talmacind visul, mi-am dat seama ca acea fata nu putea fi alta decat eu. Si atunci m-a cuprins frica mortii, o frica groaznica, ca un cosmar, zi si noapte. Bineinteles ca au mai urmat si alte vise ciudate, in care o visam noapte de noapte pe bunica. In cele din urma, mi-am dat seama ca nu era bunica, ci diavolul care voia sa imi ia speranta si sa ma sperie, si a si reusit. Deci, iata ce poate face acesta cu tine, daca nu ai credinta in Dumnezeu, sau ai putina! Atunci, la indemnul sotului meu, al prietenei mele cele mai bune, al unei maicute si al preotului din parohia noastra, m-am spovedit cu de-amanuntul si m-am impartasit, reusind sa scap de aceasta frica si sa-mi revin (vreau sa le multumesc tuturor, si mai ales sotului meu care m-a inteles in toata aceasta perioada). Dupa impartasanie, nu am mai visat-o pe "bunica" si am dormit linistita, fiind cuprinsa de o mare pace sufleteasca.
In timpul tratamentului, in toata aceasta perioada, am citit rugaciuni: Paraclisul Maicii Domnului (miercurea si vinerea, cu post, in genunchi, cu lumanare aprinsa), rugaciunea Sfantului Nectarie (zilnic), Psalmul 50 (zilnic), Tatal nostru (zilnic), Rugaciunea plina, prescurtata (zilnic), si am reusit sa ajung o data si la moastele Sfantului Nectarie de la Schitul Bradetul, judetul Arges. In seara zilei de 15 februarie, deci cu o seara inainte de a termina tratamentul, desi eram tare obosita si ma dureau picioarele de atatea rugaciuni facute in genunchi, m-am apucat sa citesc Acatistul si Paraclisul Parintelui Arsenie Boca, pe care le aveam in casa. Fusesem la mormantul lui in luna septembrie 2009, la Prislop. Ma hotarasem sa-l citesc pentru prima data. Dupa ce citesc cu tot sufletul si cu toata mintea prima parte, adica Acatistul, stand tot in genunchi si cu picioarele amortite, simt cum ceva rau, o greutate mare se scurge din mine si intra in podea, iar eu raman usoara ca un fulg. Este foarte puternic acest Acatist al Parintelui Arsenie Boca, daca este citit cu credinta. A doua zi, stand si cugetand la minunea pe care o facuse Dumnezeu cu mine si asociind aceasta minune cu visul pe care l-am avut, i-am dat o noua interpretare: de fapt, greutatea care plecase din mine era boala mea. Ea murise si pe ea o inmormantasem definitiv. Am repetat analizele medicale si astazi am primit rezultatul: Frotiu negativ! Nici urma de rana si de virus HPV. Deci, iata ce minuni face Dumnezeu cu noi, pacatosii, in fiecare zi. De-am avea putina credinta, nu ne-ar fi frica de nimic si am fi mereu impacati cu noi insine si cu El. Insusi faptul ca traim si suntem sanatosi este o minune pe care o face cu fiecare dintre noi! Acum stiu sa pretuiesc si sa ma bucur altfel de viata, acest Dar nepretuit!
A. L. C. - Pitesti