Dupa ce a renuntat la industrie, la petrol si gaze, la aur si argint, la banci si statiuni balneare, la telecomunicatii, la caile ferate si la serviciile comunale din marile orase, Romania renunta, zi dupa zi, si la patrimoniul national construit. De la palate, conace boieresti, biserici si castele, la hanuri si cazinouri din secolele trecute; de la cetati dacice, la amfiteatre, drumuri, forturi si galerii miniere romane; de la cartiere intregi de superbe case burgheze din secolul trecut, la edificii unicat, proiectate de mari arhitecti inclusi in enciclopedii straine; de la case memoriale ale corifeilor istoriei si culturii nationale, la cladiri unice, legate de mari acte de bravura ale inaintasilor - aproape tot ce se poate numi tezaur al trecutului romanesc se afla in ruina, pe cale de disparitie, in stadiu terminal... Cu alte cuvinte, din punct de vedere al patrimoniului national, Romania tinde sa devina un stat fictiv, imaginar, mult mai putin concret decat... conturul sau pe harta Europei. Toate aceste nenorociri s-au intamplat in ultimii 20 de ani, de cand obisnuim sa spunem ca traim in democratie. Formal, conform literei legii, cultura ar fi trebuit sa ocupe un loc prioritar pe agenda publica, tinand seama ca noii politicieni sunt mult mai scoliti decat inaintasii lor comunisti. Desteptii ar fi fost bine sa-i tina la respect pe prosti; iluminatii, pe ignoranti; invatatii, pe agramati... Ce s-a intamplat in realitate? S-a instaurat dictatura banului. Mult mai perversa decat dictatura comunista. Cine ar fi trebuit sa monitorizeze intreaga evolutie a fenomenului? Autoritatile statului, reprezentate de Ministerul Culturii. Din pacate, succesiunea s-a facut intre ministri buni si ministri mediocri. N-a apucat unul bun, gen Plesu, Caramitru sau Musca, sa-si puna in aplicare proiectele, ca schimbarea algoritmului politic a daramat totul, aducand in functie oportunisti precum Razvan Theodorescu sau Mircea Iorgulescu. De cateva luni, fraiele culturii se afla pe mainile unui maghiar de la UDMR: Kelemen Hunor, fost candidat la presedintia Romaniei, scriitor, laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor in 1995, al Premiului "Litea", Budapesta, 1996, decorat cu Ordinul "Steaua Romaniei in grad de Comandor", in anul 2000, si cu Ordinul "Crucea Mijlocie, al Republicii Ungare", in 2008. Amintindu-si de performantele altui udemerist, regretatul Korodi Attila, energicul ministru al Mediului (bine era daca ramanea in continuare), luptatorii pentru protejarea patrimoniului din Romania (intelectuali, artisti, arheologi, istorici, arhitecti, ong-uri, asociatii comunitare etc.) isi indreapta acum sperantele catre domnul ministru Kelemen, ca spre ultima sansa, inainte de a fi prea tarziu.
"Perioada nefericita a inceput cand rechinii imobiliari au intrat brusc pe piata"
- Ati venit la Ministerul Patrimoniului intr-o perioada financiara nefasta. Despre cultura, nici nu mai vorbim... Cat de tare va apasa aceasta responsabilitate?
- Pentru patrimoniul national, mai ales pentru patrimoniul construit, adica pentru monumentele istorice, perioada nefericita a inceput cand dezvoltatorii, ca sa nu spun rechinii imobiliari, au intrat brusc pe piata, la inceputul anilor '90, prezenta lor explodand in 2008. Ei n-au tinut cont deloc de patrimoniul construit din centrele vechi ale oraselor, urmarind exclusiv profitul de pe fiecare metru patrat de cladire ridicata in locul vechilor imobile demolate. In momentul de fata, lucrurile sunt oprite, dar asta nu inseamna altceva decat o clipa de respiro, fiindca nu sunt bani pe piata. Banuiesc ca in momentul in care vom iesi din criza financiara, vor reveni pe piata si vor incepe din nou constructiile. Pana acum, au fost puse in opera foarte multe proiecte prin care s-au distrus nenumarate monumente istorice si peisaj construit.
- Cum veti proceda, avand in vedere criza financiara?
- Necesitatile pentru restaurarea monumentelor istorice sunt de 10-15 ori mai mari decat banii repartizati de la bugetul de stat. In acest an, avem un buget de numai 64 de milioane de lei, pentru 280 de santiere deschise! Nu mai putem deschide santiere noi, nu putem face lucruri extraordinare. As prefera sa inchidem cateva, unde lucrurile sunt destul de avansate, si sa folosim cat mai eficient banii pe care-i avem. Un buget de 0,2% din PIB pentru cultura este foarte mic. Exista insa si rezolvari punctuale, prin bugetele locale, prin bugete private, important e sa fie prevazute intr-o lege. De aceea, tinta noastra cea mai importanta vizeaza elaborarea Codului Patrimoniului National care, spre sfarsitul anului, va intra in dezbaterea parlamentului. E greu sa ne impunem noi, Cultura, cand statul spune ca are autostrazi si infrastructura de construit... Din pacate, n-a facut nici autostrazi, banii s-au cheltuit, patrimoniul a fost lasat sa fie distrus, iar infrastructura, si cea existenta, se afla in suferinta. Inca din anii '90, Cultura a trebuit sa se bata si cu ministerul de Finante, si cu dezvoltatorii, si cu cei care intrasera intr-un anumit mod sub... influenta lor. Pe langa lipsa banilor, alti factori care au dus la distrugerea patrimoniului au fost dezinteresul si lipsa de gust si educatie a proprietarilor, precum si lipsa de cultura a multor preoti, indiferent de religie. Odata cu introducerea Codului, aceste lucruri nu vor mai fi tolerate, iar pedepsele vor fi mult mai aspre decat amenzile de astazi.
"Ma voi bate ca Ministerul Culturii sa primeasca unu la suta din buget"
- Tara este plina de castele, cetati si conace in ruina. Vor putea fi restaurate vreodata, in timpul vietii noastre?
- In cazul cetatilor si conacelor a fost o situatie interesanta. Acestea s-au ruinat in ultimii ani, dupa retrocedare, fiindca in timpul comunismului au fost cat de cat intretinute, ca sedii de c.a.p.-uri, ca spitale de psihiatrie, ca spatii agricole, statiuni de masini, case ale agronomului etc. Dupa revendicarile din anii '90, s-a furat tot ce s-a putut din aceste imobile: usi, ferestre, parchet, intrerupatoare electrice, candelabre, stucaturi, ornamente etc. Practic, distrugerea masiva s-a intamplat dupa 1990. Si aceste bunuri imobile isi asteapta randul la restaurare, iar Codul Patrimoniului va decide aspectele legale respective, dat fiind ca multe sunt deja proprietati private. Si, trebuie sa spunem, multe au fost deja restaurate, atat cu bani de la buget, cat si cu fonduri europene.
- De ce realizare doriti sa va legati numele ca ministru al Culturii?
- De 1%... Ma voi bate ca Ministerul Culturii sa primeasca unu la suta din buget. Pentru situatia economica in care se gaseste Romania astazi, unu la suta este rezonabil. Si nu pentru doi-trei ani, ci pentru un deceniu-doua... Sunt modest vorbind de acest procent. Franta aloca aproape 4 la suta din Bugetul national Ministerului Culturii! Italia, si mai mult. In Croatia, se alocau pana de curand 5 la suta, iar astazi se aloca peste 3 la suta. Si Bulgaria aloca de trei ori si jumatate mai mult decat Romania, adica 0,7 la suta! Noi, cu doar 0,2%, suntem ultimii din Europa. Multi nu stiu ca industria noastra culturala nu este un domeniu care doar consuma, fara a produce ceva in schimb. Dimpotriva, industria culturala produce 5,5 - 5,6 la suta din PIB! Deci, cerem un procent din banii produsi chiar de noi. Asa cum s-a facut pentru educatie, trebuie sa elaboram un Pact pentru Cultura. Fiecare om politic din Romania ar trebui sa inteleaga ca nu e vorba de un moft, de un lux, de o extravaganta. Acest buget de unu la suta nu va fi folosit de administratia centrala, pentru salarii si masini. Banii ne trebuie pentru salvarea patrimoniului, pentru creatia contemporana, pentru a ajuta industria culturala in sensul larg al cuvantului (santiere de restaurare, muzee, teatre, expozitii etc.).
"Cei care spun ca nu exista un proiect alternativ mineritului la Rosia Montana ori nu cunosc realitatea, ori mint"
- Ati facut un anunt care a umplut de speranta inimile romanilor: ca veti intreprinde primii pasi pentru inscrierea sitului Rosia Montana pe lista tentativa a UNESCO. Ce sperante aveti in aceasta privinta?
- Lista tentativa nu este altceva decat anticamera UNESCO. Dar si anticamera este importanta, de aceea trebuie sa pregatim temeinic dosarul deschis inca de predecesorul meu, domnul Paleologu, altfel, daca propunerea e refuzata, timp de zece ani nu mai ai voie sa propui acelasi lucru. Vrem sa facem, deci, primul pas. Sigur, pentru dezvoltarea alternativa mineritului la Rosia Montana exista si proiectul Asociatiei Cultours, din Timisoara (www.cultours.ro), care ar insemna un mare pas inainte. Trebuie sa fim foarte transanti: cei care spun ca nu exista un proiect alternativ mineritului ori nu cunosc realitatea, ori mint. Pe de alta parte, Ministerul Culturii este obligat sa respecte legile in vigoare. Momentan, nu exista aviz valabil pentru inceperea exploatarii la Rosia Montana, nici din punctul de vedere al Ministerului Culturii, nici al Ministerului Mediului. Daca RMGC doreste sa inainteze in vreun fel, trebuie sa inceapa cu un nou plan de urbanism zonal (PUZ), si abia dupa aceea pot incerca sa ceara alte avize. Cercetarea arheologica intreprinsa anii trecuti este discutabila, iar muntele Carnic este protejat printr-o sentinta definitiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Nu sunt arheolog, nu discut aspectele stiintifice, dar Raportul de cercetare arheologica nu a fost avizat de arheologii francezi care au intreprins lucrarile. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care Inalta Curte a anulat avizul. Deci, trebuie reluata toata procedura de la zero, fiindca Ministerul Culturii nu va avea altceva de facut decat sa respecte legile si justitia.
- Ati primit o noua solicitare de descarcare arheologica din partea companiei?
- Deocamdata, ministerul nu a primit o noua solicitare de descarcare arheologica. Mai mult, dupa unii juristi, daca respectam Legea minelor din 2003, si o vom respecta, compania nici nu mai poate cere asa ceva! Nu mai poate cere descarcare arheologica pe muntele Carnic!
- Presa v-a criticat recent ca pregatiti, impreuna cu ministrul Elena Udrea, un proiect de ordonanta de urgenta prin care se vor crea facilitati in plus rechinilor imobiliari si distrugeri mai mari patrimoniului. Despre ce este vorba?
- Ideea infiintarii unei comisii interministeriale, compusa din 5 experti de la Ministerul Culturii si Patrimoniului National si 5 de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, pentru aprobarea de documentatii de urbanism pentru zonele protejate este fireasca, din moment ce Romania si-a asumat fata de Comisia Europeana si fata de Fondul Monetar International o serie de angajamente in ceea ce priveste reducerea birocratiei, in mai multe domenii ale politicilor publice. Doresc sa atrag atentia asupra faptului ca respectivul proiect de ordonanta de urgenta nu se refera la interventii asupra monumentelor istorice si/sau asupra cladirilor de patrimoniu, asa cum gresit s-a vehiculat in ultimele zile, acestea fiind in continuare atributia exclusiva a MCPN. Conform acestui proiect de ordonanta, aprobarile vor fi semnate de ambii ministri. In ceea ce ma priveste, voi lua in considerare de fiecare data parerea si neregulile semnalate de catre expertii de la MCPN. Pe de alta parte, subliniez ca nu sunt de acord cu aprobarea tacita a documentatiilor de urbanism, in lipsa unui raspuns in termen de 30 de zile. Acest proiect de act normativ nu a fost discutat inca la nivelul Guvernului, ci doar in grupurile de lucru ale celor doua ministere.
Ministrului Culturii ii puteti scrie la e-mail: cabinet.ministru@cultura.ro