Editia cu numarul 82 a Premiilor Oscar va ramane, probabil, in istorie, drept intruchiparea perfecta a unei batalii cinematografice intre David si Goliat. A fost seara in care un film cu un buget minuscul - "The Hurt Locker" - a rapus filmul cu cele mai mari incasari din istoria Hollywood-ului, "Avatar". Oscar 2010 a mai consemnat, pentru prima oara in istoria sa, victoria celei dintai femei-regizor
Anul acesta, in competitia Oscarului pentru cel mai bun film, au fost selectate zece pelicule (dublu fata de numarul obisnuit al nominalizarilor la fiecare categorie). Dar dintre cele zece selectate, au contat serios doar doua. Atat "The Hurt Locker" cat si "Avatar" plecau cu cate noua nominalizari fiecare si rivalizau direct la majoritatea distinctiilor. Dupa ce au castigat de-a lungul serii, rand pe rand, premii la categoriile tehnice, suspansul a urcat la cote maxime in ultimele zece minute ale ceremoniei: cine avea sa culeaga cele doua statuete de maxim prestigiu, "Cel mai bun film" si "Cel mai bun regizor"? Ei bine, desi majoritatea criticilor si a celor prezenti in sala se asteptau ca ravnita cununa cu lauri sa fie asezata pe fruntea lui James Cameron, autorul filmului "Avatar", victoria i-a fost atribuita regizoarei Kathryn Bigelow, pentru filmul "The Hurt Locker". A fost o seara memorabila, in care Academia Americana de Film a votat, practic, pentru mesaj si continut, impotriva tehnologizarii excesive a cinematografiei. "The Hurt Locker" este un film dedicat unui subiect cat se poate de actual, controversat si dureros: soarta soldatilor americani in Razboiul din Irak. Este un film crancen, in care momentele tensionate sunt extrem de bine dozate. Desi fara mare succes la public, majoritatea criticilor l-au apreciat drept cea mai convingatoare portretizare a vietii pe frontul din Irak, reusind sa decupeze imagini si senzatii dramatice, dincolo de senzationalul oferit in exces pe posturile TV. Subiectul a fost dezvoltat, de fapt, chiar de un tanar reporter american intors din Irak - Mark Boal, recompensat si el cu un Oscar pentru scenariu. Colaborarea dintre el si regizoarea Kathryn Bigelow a dus, in final, la realizarea acestui film, cu un buget extrem de redus (11 milioane de dolari) si cu incasari modeste (31 de milioane), daca ne gandim la standardul unui film comercial hollywoodian.
Sume infime, carevasazica, fata de impresionanta carte de vizita a competitorului sau, "Avatar", care a costat 310 milioane si a incasat, pana in prezent, peste 2,5 miliarde! Mesajul transmis de Academia de Film a fost, insa, fara echivoc: Oscarul pentru cel mai bun film nu se da datorita tehnologiei utilizate, fie ea si una revolutionara (precum cea dezvoltata de regizorul James Cameron si echipa sa).
Competitia pentru Oscar fusese alimentata si de o alta presupusa rivalitate, de ordin personal: Kathryn Bigelow si James Cameron au fost soti. Cei doi - asezati in sala de la Kodak Theater, unul in spatele celuilalt - au declarat insa ca si acum colaboreaza din plin. Ea a spus c-a invatat enorm de la el, iar el a spus ca-i pretuieste opiniile. Cert este ca d-na Bigelow a devenit prima regizor-femeie care a castigat vreodata Oscarul si ca James Cameron mai are de asteptat, cel putin din punctul de vedere al succesului la premii, pana sa repete triumful enorm pe care l-a avut cu "Titanic".
*
Daca "The Hurt Locker" a reusit sa surprinda pe multi cu acest succes de anvergura, premiile pentru interpretare au fost oarecum mai previzibile. Cu siguranta, Jeff Bridges, cel mai bun actor intr-un rol principal, era marele favorit la categoria sa, in care mai concurau si Morgan Freeman, George Clooney sau Collin Firth. Bridges se afla la a cincea nominalizare din cariera (in medie, cate una pentru fiecare decada pe care si-o petrecuse in lumea filmului), dar nu castigase niciodata. De data asta, Bridges a castigat fara drept de apel, pentru un rol jucat magistral, in "Crazy Heart", un cantaret de muzica country, decazut si imbatranit inainte de vreme, care cauta sa isi repuna viata pe picioare, dupa ce se indragosteste de o tanara ziarista.
In batalia pentru cel mai bun rol principal feminin, Sandra Bullock pleca din postura de favorita, desi se afla la prima sa nominalizare din cariera. Cunoscuta indeosebi pentru rolurile din comedii, Sandra cucerise milioane de fani, in peste cei 20 de ani de cariera, dar nu intrase niciodata in gratiile criticii. Mai mult decat atat, cu o seara inainte de Oscaruri, actritei ii fusesera decernate cele mai nedorite statuete din lumea filmului: doua premii Zmeura de Aur pentru cea mai slaba interpretare intr-un rol feminin (in pelicula "All About Steve"). Sugubeata ca de obicei, Sandra glumea inainte de Oscaruri: "Daca mai castig si diseara, pun toate trei statuetele in aceeasi biblioteca. Poate doar sa aleg un raft ceva mai jos pentru Zmeurile de Aur." Previziunile s-au adeverit, iar Sandra a castigat mult-ravnitul Oscar, Academia de Film rasplatindu-i meritele pentru rolul unei femei bogate, care decide sa se dedice cresterii unui baiat de culoare, cules de pe strada si pasionat de fotbal american. Doua teme care vorbesc direct despre problemele si despre valorile societatii de dincolo de Ocean: diferentele rasiale si ideea ca familia trebuie sa fie mai presus de orice. Dupa glumele de rigoare din speech-ul sau - de departe cel mai non-conformist al serii - Sandra si-a punctat tot discursul cu un moment emotionant: "Dedic acest premiu tuturor mamelor care ingrijesc copii veniti de cine stie unde. Cu totii meritam sa fim iubiti".
Premiul Sandrei Bullock pentru rolul din "The Blind Side" a insemnat, insa, o noua infrangere pentru Meryl Streep. Ne-am obisnuit s-o vedem la Kodak Theater aproape an de an, dar realitatea este ca aceasta actrita fabuloasa, aflata anul acesta la cea de-a 16-a nominalizare din cariera (!), n-a avut castig de cauza decat de doua ori, ultima data in 1982. Meryl Streep declara, insa, ca revine mereu cu o imensa bucurie la Oscaruri, pentru ca ii place sa-si vada, macar o data pe an, colegii de breasla, imbracati impecabil si purtandu-se ireprosabil.
*
Un Oscar castigat la cea dintai nominalizare din cariera a fost si cel atribuit actorului austriac Christoph Waltz si americancei de culoare Mo'Nique, rasplatiti pentru performantele lor actoricesti in roluri secundare. Waltz a fost recompensat la Los Angeles pentru portretizarea lui Hans Landa, personajul din "Inglorious Basterds", regizat de Quentin Tarantino. Este pentru a doua oara in istoria Hollywoodului cand un actor primeste un premiu Oscar pentru rolul unui nazist (cea dintai fusese Kate Winslet, chiar anul trecut).
Dintre toti castigatorii de duminica seara, pentru Mo'Nique, actrita de culoare in varsta de 43 de ani, Oscarul a reprezentat cea mai radicala schimbare de macaz din viata ei. S-a apucat de televiziune, lucrand ca producator al unei emisiuni pentru femeile de culoare care se lupta cu kilogramele in plus, a aparut in doua videoclipuri ale lui Beyonc, iar din toamna, realizeaza un show TV propriu. Si iat-o, dintr-o data, pe Mo'Nique, luandu-i fata la Oscar mult mai bine cotatei Penelope Cruz, si castigand statueta pentru rolul unei mame abuzive, dintr-o familie disfunctionala, care locuieste in Harlem.
*
Dincolo, insa, de marea surpriza produsa de filmele si actorii premiati, editia de anul acesta a Oscarului a marcat o reintoarcere accentuata la glamour si opulenta. Show-ul a fost deschis de un numar sofisticat de cabaret si a durat mai mult ca de obicei. Restristea afisata acum doi ani, din cauza grevei scenaristilor, si acum un an, din cauza crizei economice, este de domeniul trecutului. In noua decada, Oscarul s-a reacoperit, asadar, de o stralucire coplesitoare.