Stimata redactie,
Numele meu este Daniela Sandu, am 30 de ani si sunt medic. Spun asta (meseria) pentru toti "scepticii" care considera ca "a crede in Dumnezeu" este un act de autosugestie, iar credinta este apanajul oamenilor fara multa educatie scolara, care nu au resorturile morale interioare pentru a se autosprijini.
Am descoperit in paginile revistei dvs. pe Sfantul Nectarie si Manastirea Radu Voda din Bucuresti. Am fost suficient de curioasa incat sa intru pe internet si sa descopar ca manastirea are chiar si o pagina web (www.manastirea-radu-voda.ro). Este incredibil ca la 500 m, pe cheiul unui brat al Dambovitei, coborand la statia de metrou Unirii, se afla frumoasa ctitorie a lui Radu Voda, loc de mare bucurie sufleteasca, atat de accesibila fata de alte manastiri.
Dorinta mea cea mare era sa-mi intemeiez o familie, si cum lucrurile nu se implineau, am inceput sa ma rog la Sfantul Nectarie, intr-adevar, mare si grabnic ajutator. Ma hotarasem sa spun in fiecare duminica acatistul sau, si, totusi, ceva mai presus de mine ma imboldea sa ajung acolo, la manastire. Desi veneam de la aproape 200 km distanta, am folosit orice ocazie pentru a ajunge acolo. Si, mare mi-a fost trairea in timpul slujbelor! Nu se poate explica in cuvinte si nu se poate intelege cu mintea. Experienta trebuie traita nemijlocit, trebuie sa fii acolo si vei simti cum ceva mai presus de fire pogoara printre oameni, in timpul slujbelor. Oricine a citit Acatistul Sfantului Nectarie stie cat este de important sa multumesti pentru ajutorul primit, ca si altii sa primeasca har si folosinta din asta. Acesta este si scopul scrisorii mele. Vreau sa va spun ca anul acesta voi fi mireasa.
Va multumim pentru munca sustinuta pe care o faceti. Cu siguranta ati schimbat destine si ati bucurat multe vieti. Felicitari pentru cele 900 de numere aniversate si Doamne ajuta tuturor cititorilor revistei dvs.!
DANIELA SANDU - Ramnicu Valcea
"Sunt un martor ca ajutorul divin exista"
"Cereti si vi se va da, cautati si veti afla, bateti si vi se va deschide" (Matei 7,7)
Recitind in taina aceste cuvinte ale Mantuitorului Iisus Hristos, m-am simtit indemnat sa povestesc o intamplare recenta, ce mi-a reconfirmat realitatea si apropierea de vietile noastre a indemnurilor evanghelice.
Cu aproape 40 de ani in urma, in februarie 1971, in urma unui accident, am suferit o dezlipire de retina la ochiul drept. Pe vremea aceea, in spitalele romanesti se opera cu metode mestesugaresti: un fel de acupunctura aplicata in spatele globului ocular, dupa scurgerea unei cantitati din vitros - si prin care se dorea realipirea retinei de fundul ochiului. Aceasta operatie, la fel ca alte doua ce au urmat, au determinat scoaterea din functie a ochiului drept, prin erori chirurgicale. Pentru cine nu stie, asemenea operatii erau suportabile, fiind executate sub anestezie; dureroase erau insa perioadele urmatoare, de 20-25 zile, in care pacientul era obligat sa stea nemiscat, culcat pe spate, legat la ochi. Au fost perioade de semiparalizie, de semimoarte. In asemenea stare, omul nu mai traieste, doar exista. De atunci traiesc cu convingerea ca m-am intalnit cu pedeapsa lui Dumnezeu, pentru nerespectarea promisiunii facute unei femei, ce avea sa moara in aprilie 1970. E usor de imaginat ce ganduri, ce sentimente traieste un asemenea nefericit, care nu a indeplinit dorinta unui muribund.
Tot pentru cine nu stie, va informez ca in anii '70 asemenea operatii se efectuau in Franta, cu laserul. Cu costuri mai mari, e adevarat, dar cu suferinte incomparabil mai mici pentru pacienti si cu perioade mai mici de recuperare. Regimul de trista amintire nu permitea nici in asemenea cazuri iesirea din tara, daca nu erai din sfera protipendadei de partid sau de stat. Ca urmare, am muncit cu elan la construirea socialismului falimentar inca 20 de ani, cu jumatate din capacitatea vizuala. In vara trecuta, am retrait cele povestite mai sus, odata cu semnele de imbolnavire la ochiul stang, singurul valid. Mai dureros a fost ca semnele bolii le-am primit in imprejurari pe care le visasem un an de zile: eram in vacanta la Campulung, hoinarind fericit pe dealurile din jur, prin paduri de conifere, pe pajisti presarate cu margarete si cimbrisor, sorbind dimineata roua de pe crengile aplecate de greutate ale unui pin argintiu... Pentru ca apoi sa constat ca nu mai pot citi ziarul, ca imaginile TV au devenit confuze, ca titrajul nu mai era accesibil pentru mine. Puteti intelege situatia in care ma aflam? Amintirile, suferintele din urma cu 40 de ani reveneau, de aceasta data, cu spaima ca voi orbi. Sub aceasta amenintare, tot ce mi-am dorit un an de zile s-a transformat in cosmar. Noroc ca optimismul ce o calauzeste pe femeia draga sufletului meu m-a facut sa rationez, sa tratez lucrurile cu calm si, mai ales, in mod ordonat. Si astfel am trait o serie de evenimente care m-au indreptatit sa pun ca motto scrisorii mele cuvintele biblice.
"Cautati si veti afla": am cautat cabinetul celui mai bun oftalmolog, care a stabilit diagnosticul - coroidoza cu pata Fucks. Solutia: investigatii laser la o clinica din Bucuresti. Indicatii: evitarea eforturilor, sariturilor, a ridicarii si transportului de sarcini mai mari de 5 kg. Deveneam un invalid.
"Bateti si vi se va deschide": in prima duminica dupa revenirea acasa, am fost la biserica Radu Voda si la moastele Sfantului Ierarh Nectarie, facatorul de minuni, am facut una din rugaciuni pana la lacrimi, pentru a fi ajutat in greaua incercare in care ma aflam. Aici trebuie sa fac mentiunea ca viata noastra, soarta omenirii chiar, ar fi cu mult mai buna, daca oamenii credinciosi s-ar ruga cu concentrare, cu convingere, in fiecare dimineata si seara. Atunci cand ne izolam de lumea inconjuratoare, cand ne adresam cu sinceritate lui Dumnezeu si Sfintilor Sai, simtim atingerea Duhului Sfant, odata cu mantuirea ce ne cuprinde sufletul si trupul.
"Cereti si vi se va da": Intr-o luni dimineata, am sunat la clinica indicata, la care programarile se fac cu 10-15 zile inainte. Ei bine, prin renuntarea unui pacient, am obtinut un loc pentru miercuri. Ati retinut? Peste doua zile! La consultatia efectuata de un profesor, mi-a fost indicat un tratament cu 2-3 injectii in ochiul bolnav. Pe linia ajutorului divin, o spun cu convingere, rugile sincere catre Mantuitorul nostru si Sfantul Ierarh Nectarie mi-au fost de mare ajutor. Joi, deci a doua zi dupa consultatie, mi s-a facut prima injectie, apoi alta. Dupa doua saptamani de groaza, de temeri, de amenintarea intunericului definitiv, a venit lumina vindecarii, manifestata prin posibilitatea lecturii, in mod definitiv, dupa doua injectii.
Chemarea in ajutor a lui Dumnezeu, speranta mea permanenta, mangaierea pe care am primit-o din partea Sfantului Ierarh Nectarie au transformat apasarea data de crucea bolii in mangaiere. Prin bunatatea lui Dumnezeu, astazi percep lumina zilei, razele de soare, vad chipul femeii iubite de langa mine, zambetul din poza nepoatei, randurile din Evanghelie, crucea de pe manastirea Radu Voda.
Sunt un martor ce am primit ajutor de la Dumnezeu si Sfantul Ierarh Nectarie, care cu trupul sau, devenit templu al Sfantului Duh, ajuta pe cei napastuiti de boli trupesti sau sufletesti, prin harul pe care l-a primit de la Dumnezeu. Multumesc cu recunostinta publicatiei "Formula AS", care mi-a prilejuit aflarea moastelor Sfantului Nectarie.
ALEXANDRU