Strabunicile inventive au folosit creta pentru vopsirea caselor in alb, pe post de pudra in cosmetica, dar si pentru vindecarea afectiunilor. O bucatica de creta sfintita in biserica oamenii o purtau cu ei pretutindeni, deoarece se credea ca aceasta are si calitati magice, protejeaza de duhuri rele; se credea ca in cercul desenat cu creta sfintita nu poate patrunde nici o putere necurata. (Ar trebui sa incerce metoda cei bantuiti de spirite furioase.)
In zilele noastre, putem sa ne tratam cu creta naturala din comert (magazine de materiale de constructii) sau cu creta scolara care se vinde in librarii (cu conditia sa nu fie sintetica).
Cine trebuie sa se trateze cu creta?
In medicina naturista, creta se prescrie cel mai des persoanelor supraponderale, cu capul mare, care transpira des si abundent, cu tenul palid-albicios, cu buza de sus mai grasa decat cea de jos, predispusi la dermatoze, otite, sinuzite, inflamarea glandelor limfatice, care in copilarie au inceput sa mearga tarziu. Creta este indicata si persoanelor cu pielea fina, cu gene lungi, parul subtire, matasos, anemici, care se plang des de palpitatii, dispnee (gafait), dureri de cap sau vertij, celor care sunt permanent slabiti, apatici, prapastiosi, pusi pe scandal, celor carora dupa masa li se inroseste fata, mai ales varful nasului... De asemenea, ea le este indicata femeilor care sufera de menstruatie abundenta.
Cine trebuie sa evite folosirea cretei?
Se stie ca nici o metoda si nici un medicament nu sunt universale. Si in cazul folosirii preparatelor din creta, in special in tratamentele interne, exista o categorie de oameni care trebuie sa evite metodele propuse sau sa consulte un specialist. Din grupul acesta fac parte cei care sufera de constipatii cronice, intoleranta pentru produsele lactate, cataracta, glaucom, senzatie de frig in tot corpul, scolioza, colici renale sau in vezica urinara.
Preparate din creta
Creta se macina fin si se cerne prin sita. Intr-un borcan de un litru se toarna pana la jumatate pulbere de creta, apoi se umple borcanul cu apa si se amesteca energic. Apa sa fie curata, fara clor sau rugina. Borcanul se lasa acoperit pana se limpezeste apa, apoi se arunca impuritatile care se ridica pe suprafata apei si se completeaza cu apa curata.
Administrarea apei din borcan se face dupa urmatoarele criterii:
- Daca afectiunea se localizeaza in partea de sus a corpului (pana la plexul solar), apa se bea cu o ora dupa masa.
- Daca zona cu probleme se afla intre plexul solar si buric, apa se bea in timpul mesei.
- Pentru bolile localizate de la buric pana la talpi, se bea cu o ora inainte de masa.
In functie de varsta si greutatea corporala, se bea zilnic intre 1/2 lingurita si o lingurita si jumatate apa de creta, dimineata, pe nemancate, sau inainte de culcare, dupa ce se agita bine continutul borcanului. Consumul solutiei nu permite afectiunilor sa treaca in faza cronica.
Tratamente interne
* Crampe musculare. Daca pe timp de noapte in muschi apar senzatii de durere si contractare, inainte de culcare se mananca o bucatica (sau 1/2 de lingurita) de creta. Persoanelor varstnice li se recomanda cate o cura de 3 zile, in fiecare luna. In caz de crampe puternice, in prima luna se consuma creta 5 zile, apoi cate 3 zile.
* Pirozis (arsuri la stomac). Se foloseste un amestec din creta cu plante. Se tin pe foc deschis pe o tabla sau tigaie subtire cateva bucati de creta, pana se incing bine. Dupa racire se piseaza, iar pulberea se cerne printr-o sita deasa. Se amesteca 4 parti de creta cu 1,5 parti de pulbere din radacina de obligeana si se administreaza cate o lingurita, de 3 ori pe zi, cu putina apa, inainte de mese. Periodic, radacina de obligeana se inlocuieste cu seminte de chimen rasnite.
* Tuberculoza. Pentru intarirea organismului bolnavului se prepara un amestec din 100 g untura topita, 150 g miere de tei, 10 linguri suc de aloe (planta sa aiba o varsta mai mare de 3 ani), 100 g cacao, 2 pahare de miez de nuca tocat, o lingura cu pulbere de creta. Toate ingredientele se amesteca intr-o craticioara emailata si se tin pe foc mic, pana se topesc. Se amesteca bine cu o lingura de lemn. Nu incalziti amestecul peste 38 de grade, pentru ca mierea sa nu-si piarda din calitatile terapeutice. Se pastreaza in borcan de sticla inchis bine, la frigider. Se consuma cate o lingura, amestecata cu un pahar de lapte cald, de 4 ori pe zi.
Tratamente externe
* Erizipel uscat. a). Se foloseste o tesatura de bumbac de culoare rosie si de marimea locului afectat. Pulberea uscata de creta se cerne prin sita si se presara un strat gros pe locul afectat, iar deasupra se acopera cu materialul rosu si se panseaza destul de strans, dar fara afectarea circulatiei sanguine. Cand inflamatia scade partial, pansamentul se scoate, iar creta ramane pe loc, acoperita cu panza rosie. Se panseaza din nou, mai strans, pentru un contact bun intre creta si piele. Daca in cateva zile inflamatia dispare, iar pielea are o culoare roz pronuntat, in nici un caz nu intrerupeti tratamentul, deoarece boala reapare. Cura dureaza pana pielea va capata o culoare normala.
b). Pulberea de creta se amesteca cu o cantitate egala de terci din frunze proaspete de patlagina, mixate in robotul de bucatarie. Se acopera locul inflamat cu un strat de 5 mm, se pune celofan deasupra si se panseaza. Se fac 5-7 proceduri.
* Micoza. Si pentru ciuperca pe piele, batranii folosesc pulbere de creta, cu care se acopera locul bolnav si se panseaza. Se schimba creta de 1-2 ori pe zi.
* Lichen, tricofitie. Tot de la batrani se transmite o reteta simpla. Se amesteca in parti egale creta, sapun de rufe (de casa) dat pe razatoare si ceapa. Se unge locul afectat inainte de culcare, se panseaza sau se prinde cu leucoplast pana dimineata. Se repeta de 2-3 ori sau pana la rezolvarea problemei.
* Piele de gaina (cutis anserina), diateza alergica. Se culeg de pe laptele foarte gras 2-3 linguri de smantana si se amesteca cu pulbere de creta, ca sa obtineti un unguent nu prea dens. Se ung locurile cu probleme, de 2-3 ori pe zi. In lipsa laptelui, incercati sa frecati locurile folosind numai creta uscata.
* Scabie. Pe timp de razboi, bunicii frecau bine cu creta locul afectat, ca sa astupe porii, si acariul scabiei murea, din lipsa de aer sau, poate, de schimbarea pH-ului pielii.
* Lipoame, negi, alunite (nevi suspendati). Uneori, crescaturile mici dispar daca le ungeti de 2-3 ori pe zi cu pulbere de creta uscata.
* Artrita, dureri in articulatii si in ligamente. Se amesteca un pahar de creta cu 2-3 linguri de lapte batut. Masa obtinuta se intinde pe o bucata de celofan sau staniol si se aplica pe locul afectat, inainte de culcare.
* Poliartrita infectioasa. Un pahar de ovaz zdrobit se fierbe pe foc mic, in 500 ml apa, pana se obtine un terci mai moale. Se amesteca cu creta cat sa nu curga si se aplica zilnic pe articulatia bolnava.
* Cistita. Metoda bunicilor, cu un efect rapid. Un bolovan de creta incins se pune intr-o galeata. Peste el se toarna cateva picaturi de gudron de mesteacan si un pahar de apa in care s-a dizolvat o lingura de sare sau de bicarbonat de sodiu. Femeia se aseaza pe galeata sau sta in picioare deasupra ei, invelita intr-o plapuma groasa, ca sa transpire abundent timp de 25-30 minute, apoi se culca in pat. Se fac 2-3 proceduri.
* Amigdalita. Se fierbe un pahar (225 ml) de apa si se raceste la temperatura camerei. In apa calduta se dizolva 1/3 de lingurita de alaun (piatra acra) si o lingurita de creta. Se face gargara de 4-5 ori pe zi, incalzind solutia in prealabil.
Unguent pentru dermatoze
Pentru mai multe afectiuni ale pielii, mai ales cu componenta alergica, din mosi-stramosi se prepara un unguent din mai multe ingrediente, si anume: 500 ml de ulei de pojarnita (sunatoare), 30 g propolis dat pe razatoare, 250 g unt de casa, 100 g rasina de pin, 30 g pulbere din frunze uscate de rostopasca, 100 g ceara de albine si 30 g pulbere de creta. Daca nu reusiti sa cumparati ulei de sunatoare, puteti sa-l preparati in casa din 150 g de flori uscate de sunatoare si 500 ml ulei nerafinat de floarea-soarelui, proaspat. Florile se usuca in cuptor ca sa devina sfaramicioase si se rasnesc, apoi se amesteca cu ulei si se macereaza 12 zile intr-o sticla de culoare inchisa, la loc cald, agitand zilnic. Cand uleiul este gata, dimineata, la rasaritul soarelui, incepem prepararea unguentului. Mod de preparare: Intr-un vas emailat de 2 litri se freaca untul cu ceara, se pune pe foc si se aduce pana la fierbere, apoi se adauga rasina si se mai fierbe 10 minute, amestecand in permanenta cu o lingura de lemn. Se adauga rostopasca si se fierbe 5 minute, apoi se toarna uleiul de sunatoare si se incorporeaza creta. Se lasa pe foc mic sau in cuptor timp de 2 ore, apoi se adauga propolis, se mai lasa pe foc 30 de minute, dupa care se acopera si se lasa sa se raceasca pana seara, cand se mai aduce pana la fierbere si apoi se strecoara prin plasa de tantari sau prin sita pentru malai. Se pastreaza la rece, in borcanele de sticla, inchise etans. In paralel cu folosirea unguentului, se recomanda administrarea zilnica a carbunilor de lemn de pin sau de brad, intre mese, la ora 16. De doua ori pe zi, se bea ceai din parti egale de dentita, radacina de papadie, galbenele, ghimpi si sclipeti. O lingura de amestec se infuzeaza 8 ore in termos, cu 250 ml de apa fierbinte, si se bea in 3 reprize, cu 30 minute inainte de mese. Seara, locurile afectate se ung cu otet kombucha fierbinte si, imediat, pana nu s-a racit pielea, se unge cu alifia preparata.