DORIN MARAN, scriitor
O aripa de inger
Daca mai e la moda... iubirea? Ea este o constanta a naturii umane, e inscrisa in genele noastre atat de adanc, incat nici macar acest inceput de mileniu, nebun, dezumanizant si agresiv, n-o poate uzurpa. E marea noastra sansa, alaturi de credinta in Dumnezeu, de a fi fericiti, de a triumfa afectiv, intr-o societate care ne umileste metodic, in care suntem panditi, fara aparare, de cosmaruri. Semne de ingrijorare exista: din ce in ce mai multi adolescenti teribilisti intorc spatele valorilor traditionale, in favoarea celor ale societatilor de consum, tentati de sexualitate, si mai putin de dragoste, sedusi de ideea ca iubirea adevarata va deveni in viitor o amintire; din ce in ce mai multe fete frumoase se lasa captivate de perspectiva unei vieti opulente, alaturi de parteneri miliardari. Din pacate, nu toti oamenii tanjesc dupa o mare dragoste. Multi dintre semenii nostri isi cauta fericirea, atat cat le e dat lor sa fie fericiti, in ispitele lumii materiale, in vicii, in putere. Pentru un politician veros, o ora de demagogie televizata poate insemna mai mult decat o dragoste ca in povesti... Dar dincolo de "moda", de imperfectiuni si esecuri, dragostea ramane cea mai frumoasa provocare a destinului nostru pe Pamant. Vom iubi in continuare, dupa "puterile" si sensibilitatea noastra, pentru ca fara iubire, sufletul nostru, lumea noastra interioara, dar si cea de dincolo de noi, sunt golite de sens, uscate ca niste frunze strivite intre paginile unei carti.
Ce avantaje prezinta dragostea? Dincolo de impulsurile ei creative, ea este o forta fantastica, o stare de gratie datatoare de bucurie si energie. Indragostiti, devenim mai generosi, mai optimisti, mai plini de elan si de initiative. Mai tineri, mai frumosi, mai sanatosi. Si, nu in ultimul rand, mai sensibili si mai receptivi. O plimbare pe un camp sau printr-un parc, in care am mai trecut de multe ori, neatenti la firele de iarba sau la trilul pasarilor, se preschimba acum intr-o peregrinare de vis. Simtim cum totul prinde sens si frumuseti nestiute, cum ne topim in natura, respirand laolalta cu ea. Un miracol al intimitatii, al fericirii de a fi atinsi de aripa unui inger ratacit prin miristi...
ILEANA STANA IONESCU, actrita
Sub steaua norocoasa a iubirii
Oh, Dumnezeule mare, cum sa nu mai fie iubirea la moda?! Gandindu-ma numai si numai la mine - nu fac teorii si nu vorbesc in numele altora - intrebarea ma face sa zambesc. Cred cu toata sinceritatea ca iubirea nu va disparea, atat timp cat va fi viata pe pamant. Am trait toata viata sub o stea norocoasa a iubirii si nu cred ca minunea aceasta nu li s-a intamplat si altora. Eu am primit mereu dragoste, si am daruit-o la randul meu. Fara ea, viata nu are nici un fel de haz. Nu numai iubirea in sine conteaza, dar faptul ca ai cui sa-i impartasesti trairile tale. Nu-mi imaginez viata fara sa vin acasa si sa vorbesc cu sotul meu (actorul Andrei Ionescu) despre realizarile mele profesionale. Nu m-as bucura nici pe jumatate de ele, ba chiar cred ca si-ar pierde din valoare, daca nu as avea cui sa le povestesc. Eu am simtit toata viata nevoia asta, iar steaua mea norocoasa mi-a oferit sansa sa gasesc iubirea vietii mele, cu care sa impart aceste asteptari. Da. Acesta ar fi si marele avantaj in a fi indragostit: ca poti gasi in iubirea omului de langa tine un reazem de neclintit. Mereu le urez tinerilor mei colegi de la Teatrul National, sa aiba o viata cel putin la fel de frumoasa ca a noastra. Si-i mai sfatuiesc sa-si gaseasca intotdeauna o ancora, o pasiune, lectura, scrisul, credinta. Desi poate suna banal, ele pot fi o salvare, ceva de care sa te agati cand simti ca aluneci. Cred cu sinceritate si speranta ca tinerii de azi isi doresc vieti pline de iubire, isi doresc parteneri intelegatori, cu care sa rada, cu care sa planga, care sa le intinda mana la necaz. Unii spun ca exista un exercitiu al iubirii, ca sunt gesturi pe care trebuie sa le faci din cand in cand, ca sa nu le uiti. O mangaiere, o atingere, o vorba de iubire... Poate ca au dreptate. Eu, insa, nu am avut niciodata nevoie de ele. Mai bine spus, la mine exista o nevoie permanenta de a face gesturi de iubire, nu trebuie sa-mi aduc aminte sa fiu tandra, sau iubitoare, sau respectuoasa fata de sotul meu. La mine, starea de iubire e instalata permanent, povestea dragostei noastre nu poate fi curmata decat de disparitia noastra de pe pamant. As vrea sa pot da o reteta a fericirii, sunt oameni care o merita din plin si nu au gasit-o. Dar nu pot. Eu sunt o fatalista. Cred in soroc, in steaua fiecaruia. Ii multumesc lui Dumnezeu, pentru stralucirea pe care a dat-o stelei mele.
MIHAELA CRACIUN, realizator TV
"Pana cand moartea ne va desparti"
Mileniul in care traim ne ofera tot mai rar dovada iubirii; ne dam seama cu greu ca iubirea este cea care ne poate determina sa ne ferim de tot ce ne invrajbeste. Prin iubire putem preveni si inlatura multe dintre relele lumii acestui mileniu. Prin iubire invatam verbul "a fi", si nu "a avea". Atunci cand poti spune prin cuvinte ce simti cand iubesti, s-ar putea sa iubesti prea putin. Poate de aceea imi este greu sa vorbesc despre iubire la modul concret. Cand iubesti pe cineva, simti nevoia sa-ti fie aproape, nu poti trai fara el, e ca aerul. Iubirea se vrea exprimata si nu ascunsa. Am intalnit, si eu, iubirea adusa de-un inger. Mi-a intins o aripa si m-a luat cu el... Am cunoscut speranta, teama, durerea, bucuria. Am invatat diferenta dintre a fi indragostit si a iubi. Dragostea vine si trece, in iubire depui efort, vointa, renuntare, ba uneori iti calci pe mandrie... Cati oameni mai sunt dispusi sa investeasca atata energie sentimentala in ziua de azi? Foarte putini! Iubirea se raceste. Nu mai avem timp sa ne uitam unii la altii, nu mai avem timp pentru simtamintele noastre si ale celor din jur. Ne sufoca televizorul, calculatorul, nu ne mai privim in ochi. Ochii in care, daca am sti sa-i privim, putem intalni iubirea...
Cat despre avantajele in a fi indragostit, eu cred ca sunt atat de multe, incat putem spune ca nu exista dezavantaj in a fi indragostit. De aceea, unii dintre noi le invocam in rugaciunea de seara: "Sa te am alaturi si sa te ocrotesc de azi inainte, la bine si la rau, in saracie si in bogatie, in suferinta si in sanatate, sa te iubesc si sa te pretuiesc pana cand moartea ne va desparti".
MUGUREL VRABETE, muzician
Si un SMS poate fi semn de iubire
Iubirea va ramane, fara doar si poate, la moda si in mileniul III. S-ar putea doar ca formele pe care le imbraca sa nu fie aceleasi cu cele pe care le stim noi din carti, din filme, chiar din tineretile noastre. Eu cred ca formele pe care le iau manifestarile iubirii au legatura directa cu nivelul de cultura al oamenilor. Nu e la indemana oricui sa-si exprime iubirea in scrisori, in poezii, in ceea ce noi consideram inca partea cea mai romantica a iubirii. Dar s-ar putea ca si un simplu SMS expediat de un tanar de azi sa fie judecat in viitor, ca un frumos gest de iubire. Doar pentru ca vremurile se schimba, doar pentru ca azi iubirea este exprimata altfel decat suntem noi obisnuiti, nu inseamna ca ea nu mai exista. Continutul este si va ramane acelasi. Tineri, batrani, inalti, scunzi, frumosi, urati, cu sau fara carte, cu totii suferim, cu totii iubim si manifestam iubire in felul nostru propriu sau in felul timpurilor in care iubim. Cu totii realizam pe parcurs avantajele starii de indragostit: lucrurile noi pe care le faci, imboldul extraordinar pe care ti-l da iubirea, sa faci lucruri la care altminteri nici nu te gandesti. Da, pe mine iubirea ma ajuta sa adaug sensibilitate in creatie, in muzica, si cred ca starea asta le e daruita si altora. Mai cred ca nimeni nu ne poate dicta sentimentele, nimeni nu ne poate spune de cine sa ne indragostim si de cine sa ne "dezdragostim". Se intampla niste reactii chimice in noi, care vin de la sine, de la felul in care ne-a creat Dumnezeu. Uneori nici macar nu apucam sa traim povestea de dragoste, cand ea s-a si facut nevazuta. Dar chiar si asa, iubirea ramane parte din ceea ce face omul sa fie om.
A consemnat