Biroul Prezidiului Academiei Romane si-a facut din nou cunoscuta pozitia fata de proiectul minier de la Rosia Montana. In comunicatul dat publicitatii la inceputul lunii februarie, se spune: "Consideram ca depozitele de aur din subsolul Romaniei reprezinta o resursa neregenerabila de importanta strategica nationala, proprietatea Statului Roman, a carei soarta nu poate fi decisa numai de autoritatile locale. In consecinta, decizia cu privire la oportunitatea exploatarii resurselor aurifere ar trebui luata prin consultarea intregii populatii a tarii, printr-un referendum national. Precizam ca in practica internationala se foloseste asa-numitul "contract de impartire a productiei", mult mai favorabil statului decat concesionarea. Potrivit acestui tip de contract, PRODUCTIA ESTE IMPARTITA intre stat si investitor (revenind statului pana la 80% si investitorului circa 20%). Consideram ca exploatarea aurului din Muntii Apuseni ar putea fi luata in considerare in urmatoarele conditii:1. Daca exploatarea s-ar face in galerii si nu in cariera deschisa. 2. Daca relatia dintre stat si investitor s-ar baza pe procedura CONTRACTULUI DE IMPARTIRE A PRODUCTIEI, si nu pe concesionare. 3. Daca, in locul tehnologiei bazate pe cianura, s-ar folosi o tehnologie fara acest reactiv".
Profitul statului: zero!
Pe de alta parte, la Rosia Montana, statul roman risca sa nu castige nici un leu! Grabindu-se sa introduca in Programul de guvernare "reevaluarea" proiectului din Apuseni, ministrul Adriean Videanu a uitat ca guvernul este complet descoperit la capitolul participatia statului la capitalul social (19,3% din actiuni). In fapt, este vorba de 115 milioane de lei pe care partenerul lui Gold Corporation, Minvest Deva, companie de stat, nu-i are. Paradoxal, RMGC s-a oferit sa puna acesti bani in locul statului, ceea ce de fapt inseamna ca actiunile partii romane sunt cumparate de investitor. Potrivit analistilor de la ziarul "Bursa", aceasta operatiune este fara precedent, in cei douazeci de ani de tranzitie la capitalism. "La capatul acestei operatiuni", scrie "Bursa", "statul risca sa nu mai conteze, practic, in afacerea Rosia Montana, iar partea sa din profitul afacerii sa scada spre zero. Ce garantii avem ca, peste un an, investitorul Gabriel Resources nu va bloca distribuirea dividendelor? Cu cele 115 milioane de lei, Gabriel Resources si-ar putea asigura 99% din afacerea Rosia Montana. Exact cand pare ca Guvernul vrea sa se implice fatis in sustinerea proiectului, lasa deschisa posibilitatea sa iasa din el. Gratis".
Justitia ii face dreptate profesorului Ioan Piso!
Arheolog de talie europeana al epocii romane, director al Muzeului National de Istorie al Transilvaniei, profesorul universitar Ioan Piso din Cluj-Napoca este una dintre personalitatile care au avut de suferit de pe urma opozitiei sale fata de proiectul Rosia Montana. Drept pedeapsa pentru criticile aduse deseori Ministerului Culturii si Comisiei Nationale de Arheologie (CNA), Piso a fost destituit, sub diverse pretexte, din toate functiile detinute, inclusiv din pozitia de coordonator al sapaturilor arheologice de la Sarmizegetusa. Cateva nume apar constant in legatura cu nedreptatea facuta profesorului clujean: Adrian Iorgulescu, fost ministru al Culturii, diversi functionari superiori din acelasi minister, printre care Mircea Angelescu - plagiator dovedit si om de casa al Gold Corporation, colegi de la Muzeul National din Cluj-Napoca, colegi de la Muzeul National din Bucuresti si Alexandru Suceveanu, presedintele CNA. Cand nimeni nu se mai astepta, in data de 9 februarie, Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a repus pe Ioan Piso in functia detinuta la Muzeul din Cluj-Napoca, ministerul urmand sa-i plateasca indemnizatia de conducere din urma si cheltuielile de judecata. In mod logic, actualul ministru, Kelemen Hunor, ar trebui sa orienteze aceste plati catre cei vinovati, deoarece contribuabilul roman n-are nici o vina pentru persistenta in greseala a unor inalti functionari ce si-au facut de ras institutia in repetate randuri.