Evenimentul ar fi trebuit discutat pe larg, pentru ca este cel mai important pas facut spre strangerea relatiilor intre cele doua state romane. Basarabia, rapita de Imperiul tarist acum doua sute de ani, a ramas mereu o tinta pentru aspirantii la unirea tuturor romanilor. Paranteza fericita de dupa Primul Razboi Mondial, cand teritoriul dintre Prut si Nistru s-a realipit la patria-mama, a fost brutal inchisa de Imperiul Sovietic, ce aspira la controlul gurilor Dunarii si, consecutiv, al Stramtorilor Marii Negre. Cei aproape doua sute de ani de dominatie ruseasca, concretizati intr-un proces continuu de deznationalizare a autohtonilor si de colonizare cu supusi din alte zone ale Imperiului, nu au reusit, totusi, sa stinga nostalgia basarabenilor dupa tara de suflet din care simteau ca fac parte. Prabusirea URSS-ului a dat posibilitatea redescoperirii libertatii de catre nationalitatile captive. Anul 1990, cand Imperiul s-a destramat, ar fi putut reprezenta momentul unei noi reunificari romanesti, daca mostenitorii bucuresteni ai comunismului nu s-ar fi grabit sa arate ca legaturile cu Moscova sunt mai importante pentru ei decat cele cu Chisinaul. O Republica Moldoveneasca, ciuntita de frontierele staliniste arbitrare, a fost obligata sa se descurce singura, dependenta economic de vecinii sai rasariteni, cu sprijinul mai mult declarativ al Romaniei, ea insasi aspirand ezitant la integrarea in NATO si UE. "Podurile de flori" s-au dovedit insuficiente pentru trezirea unei "tari" extrem de sarace, cu o minoritate rusofona puternica si insolenta din pozitia fostilor stapani. Conflictul transnistrean (intretinut de prezenta Armatei a XIV-a, pe care Rusia refuza sa o retraga in ciuda angajamentelor), "parghia energetica" - utilizata de noii conducatori de la Moscova - si dezinteresul Bucurestilor au facut din Republica Moldova o prada usoara pentru Partidul Comunist local. Cu guvernul acestora, Basarabia a inceput sa se indeparteze de Romania, iar fostii slujbasi ai Imperiului au inceput sa vorbeasca din nou de o natiune si o limba moldoveneasca, de "imperialismul romanesc" etc., reluand tezele panslaviste ale tarismului si stalinismului. A trebuit sa treaca aproape inca un deceniu pana cand fortele politice nationale au inteles ca numai unite pot bloca directia promoscovita imprimata de comunisti. Ca si Romania, devalizata economic de succesorii PCR-ului, Basarabia a suferit, in tot acest timp, o cumplita hemoragie de forta umana, tinerii - in special - plecand, in cautarea unei vieti mai bune, spre cele patru zari.
Daca in Romania ar fi guvernat in continuare stanga de sorginte comunista, cu obscure relatii moscovite, si momentul actual ar fi fost pierdut. Chiar daca tara face parte din NATO si UE, "baietii d-lui Iliescu" s-ar fi pastrat intr-o prudenta rezerva fata de "Republica Moldova", lasandu-i pe romanii de acolo in bataia crivatului rasaritean. D-l Basescu, presedintele reales al Romaniei, are insa o alta viziune istorica, si o alta perceptie geopolitica. Ancorata ferm in continentul unificat si integrata definitiv in cea mai mare alianta politico-militara a lumii, NATO, Romania nu mai poate astepta "sub vremi" implinirea idealului de reunire a tuturor fiilor sai. D-l Basescu este omul faptelor, iar Basarabia are nevoie acum de fapte, nu de vorbe. Vizita intreprinsa de el la Chisinau, la invitatia d-lui Mihai Ghimpu, omologul sau moldovean, prima vizita externa din noul mandat, a aratat clar ca seful statului roman are un plan concret si viabil de atragere a Basarabiei in UE, si - implicit - de deschidere a caii de reunificare cu Romania. Pentru prima oara de la ultima rapire a teritoriului dintre Prut si Nistru, Romania actioneaza direct in scopul sau national. Timpul temerilor si al vorbelor frumoase a trecut.
D-l Basescu si echipa sa au inteles ca, mai intai, Moldova de peste Prut trebuie sa-si reduca dependenta economica de colosul slav de la rasarit. Rusia a utilizat mereu "arma energetica" pentru a mentine Chisinaul in sfera sa. O simpla inchidere a robinetului conductelor de gaze poate provoca cea mai profunda criza sociala in Basarabia. Presedintele Romaniei a propus conectarea sistemelor energetice de pe ambele maluri ale Prutului si ajustarea retelei de gaze in asa fel incat, la nevoie, Romania sa furnizeze Basarabiei necesarul pentru consum. Un credit nerambursabil de 100 milioane de euro a fost deblocat pentru aceasta, infrastructura energetica unita urmand sa asigure, dupa cum spunea Dorin Chirtoaca, primarul Chisinaului, "o existenta pe termen mediu si lung autonoma si independenta a romanilor in aceasta parte a Europei". Spre integrarea europeana a Basarabiei trebuie sa duca si calea ferata cu ecartament european dintre Chisinau si Iasi. Modernizarea infrastructurii din transporturi, asigurand o crestere masiva a investitiilor directe ale Romaniei in Basarabia, permite scoaterea acesteia din spatiul comercial estic si asezarea fireasca in cel romanesc si european. D-l Basescu a anuntat, mai mult, ca nu va semna un tratat care sa defineasca frontiera de pe Prut, angajandu-se chiar sa grabeasca acordarea cetateniei romane moldovenilor basarabeni care au detinut-o interbelic. Ingrijorarea Bruxelles-ului ca, astfel, UE ar primi fara voie inca 3-4 milioane de cetateni poate fi astfel risipita. Romania procedand, in cazul de fata, dupa "reteta" Unirii Principatelor din 1859, cand, la Bucuresti, deputatii Tarii Romanesti l-au ales domnitor tot pe Alexandru Ioan Cuza, desi marile Puteri Europene cerusera principi diferiti. Pentru viitorul Romaniei Mari in Europa Unita, actiunea d-lui Basescu este fundamentala. Revenirea Basarabiei la patria-mama va fi de aceasta data definitiva.