Cand mergem cu depresia la doctor?

Delia Hanzelik
In luna decembrie, Bucurestiul a gazduit un eveniment medical percutant, organizat de "Academia de imbatranire Ana Aslan", o asociatie internationala pentru medicina predictiva, preventiva si personalizata, infiintata si finantata de C.E. Incitati de tema extrem de actuala pusa in discutie, "Un an de criza = un an de depresie. Solutii pentru a ne proteja creierul de factorii de presiune din exterior", ne-am gandit sa o reluam si pentru cititorii revistei noastre, intr-un interviu detailat

Conf. dr. LUIZA SPIRU, medic primar de gerontopsihiatrie, presedinta Fundatiei Ana Aslan International si a Academiei Internationale de Imbatranire Ana Aslan

"Orice episod anxios netratat musca din creier"

- Luata in gluma pana mai ieri, depresia a devenit o adevarata amenintare pentru sanatatea mileniului trei. O boala pe care criza si iarna friguroasa si intunecoasa o accentueaza. Care sunt semnele de recunoastere care trebuie sa ne atraga atentia?

- Vorbim intai despre existenta stresului in viata noastra cotidiana. Ca e stres profesional, ca e familial, economic, financiar, tot stres este. Cu totii avem dorinte personale si incercam sa ne aducem viata pe drumul pe care ne-am imaginat ca trebuie traita. Cand ne dam seama ca nu putem urmari tinta pe care ne-am propus-o sau ca ne-am intins mai mult decat ne e plapuma, ne stresam. De aceea ar trebui sa ascultam de semnele care apar in fiecare zi si sa nu le neglijam. Organismul nostru nu este pregatit sa faca fata unui stres pe termen lung. Ba mai mult, in cazul femeilor, exista si factorii hormonali care accentueaza aceasta simptomatologie.

Semnele bolii

Ni se intampla sa avem palpitatii sau oscilatii ale tensiunii arteriale pe parcursul unei zile (valori ale tensiunii modificate de dimineata pana seara, masurate inainte de orice medicatie), apoi, ritmul accelerat al batailor inimii, tahicardie, cum spunem noi, care de foarte multe ori este un semn pozitiv cu 3 plusuri pentru tulburarea anxios-depresiva. Senzatia de strangere sau de nod in gat, senzatia de fluturasi in stomac, pe care noi o numim reactie viscerala la distanta, este iarasi semnificativ clinica pentru noi, cu 3 plusuri. Alte semne: tranzitul urinar marit, mersul des la toaleta inainte de intalnirile importante sau de orice factor care poate sa constituie un stres pentru noi, mers la toaleta care nu are nici o justificare, nici chiar bazata pe alimentele consumate inainte. Insomnia, care se instaleaza atat cand incercam sa adormim si nu ne lasa gandurile, dar poate aparea si in perioada de somn profund, intre 3 si 5 dimineata, cand, din nou se instaleaza gandurile care nu ne lasa deloc sa dormim. Mai apar si tulburari de alimentatie. Fie incepem sa nu mai mancam deloc, fiindca avem idei fixe, fie sa mancam exagerat de mult, sa ne trezim noaptea, atunci cand nu putem dormi si sa mergem direct la frigider si simtim nevoia sa mancam, in special dulce. De ce? Fiindca in substratul fenomenului de tulburare anxios-depresiva se afla lipsa majora de energie pentru buna functionare neuronala. Si nevoia de glucoza este strigatul neuronal, cel care ne impinge catre frigider. Din pacate, tratam cu indiferenta lucrul acesta si credem ca avem tendinta la diabet, fie hipoinsulinemie, ne dam explicatii care nu au legatura cu substratul neuro-fiziologic al tulburarii anxios-depresive. Foarte important este ca aceste semne sa fie repetitive, adica sa se intample de cel putin doua-trei ori pe saptamana si, in cele mai grele situatii, sa fie persistente pe durata catorva luni. In momentul acela, e clar ca ne confruntam cu o problema. Daca trec peste sase luni de semne evidente pentru care nu luam nici un fel de masura, intram in ceea ce se numeste organicizare, adica transformarea simptomatologiei intr-o boala. Semnele bolii se manifesta putin mai tarziu, dar ele devin evidente si de-abia atunci se merge, in majoritatea cazurilor, la medic.

- Criza economica, spaima zilei de maine, cauzeaza doar ingrijorare sau chiar depresii?

- In momentul in care ingrijorarea devine o stare zilnica, ea inseamna stres. Ea duce la scaderea increderii in sine, care este un stimul, un semnal catre cortex. Cortexul incearca sa tempereze aceste semne, in masura in care poate, in mod fiziologic. Si poate, o vreme, sa faca acest lucru. Insa, pe masura ce acesta devine un factor constant de stres, in momentul in care se acumuleaza si alti factori de mediu (rate la banca, sotia somera, copilul are probleme la scoala etc., etc.), toate aceste probleme de viata familiala, economica, sociala duc incontinuu la neincredere in sine. Oamenii incep sa bea de foarte multe ori, isi ineaca amarul in alcool, fumeaza foarte mult sau capata o dependenta de sex, dar de sex frugal, pur fizic, care le asigura pe moment o stare de spirit aparent echilibrata sau mai multa incredere in sine.

- Cand mergem la doctor cu depresia?

- Mergem la doctor in momentul in care recunoastem aceste semne de alarma pe care organismul le trage. Este ca un mecanism care se declanseaza automat. Noi il ignoram, din pacate. In al doilea rand, spunem, nu-i nimic, suntem tineri, ne descurcam (in special cei cu varste sub 40 de ani). Mai ales barbatii sunt foarte orgoliosi si refuza sa admita ca au astfel de probleme. Si refuza sa creada, chiar cand au probleme de dinamica sexuala. Ei cred ca are legatura cu partenera de viata, ceea ce nu este adevarat intotdeauna. Are legatura cu ei, in primul rand, dar pentru asta e nevoie sa fii introspectiv, sa fii sincer cu tine insuti si sa nu crezi ca altcineva, femeia de langa tine sau oricine altcineva, este de vina pentru asta. E greu sa accepti ca om de actiune, om care are o profesie pe care o iubeste sau pe care o face cu pasiune, sa ajunga la depresie. Si profesia te si ajuta sa iesi din astfel de situatii, pana la un punct. Dar in momentul in care se intampla, din nefericire, sa existe si o problema profesionala si una familiala si una economica, cand se intampla toate aceste lucruri, apare scaderea stimei de sine. De la aceasta situatie pana la tulburarea anxios-depresiva nu mai e decat un pas.
Daca simptomatologia este repetitiva pe parcursul a catorva saptamani (intre 4 si 6), adica: insomnia, manifestarea de tip anxios, atacul de panica, nodul in gat, caldura in stomac, fluturasii, mersul des la toaleta inainte de o intalnire importanta, tulburarile de alimentatie, bulimia sau anorexia, lipsa de interes pentru problemele profesionale, personale, sociale, nevoia de autoizolare, toate acestea trebuie sa traga un serios semnal de alarma. In momentul in care recunosti aceasta simptomatologie trebuie neaparat sa te gandesti ce poti sa faci. La inceput, probabil ca incerci variante alternative: incepi sa faci sport, te inscrii la un curs de limbi straine, mergi la concerte, la teatru, la film, cauti sa-ti distragi atentia, dar nu cred ca sunt solutii care dureaza.

Riscul depresiei: boli de memorie

- Care e pericolul depresiei netratate?

- Orice episod anxios-depresiv netratat mai mult de sase luni se organicizeaza in timp si musca din creier. In momentul in care se acumuleaza in timp griji, frustrari, stres, lipsa iubirii, ne trezim la 45 de ani, pentru femei (femeile in prag de menopauza sunt expuse riscului, pentru ca nu mai au protectie hormonala), si 55 de ani, pentru barbati, ca incepem sa dezvoltam tulburari de memorie precoce, spunem ca suntem tot timpul obositi, incepem sa ne plangem ca avem tulburari de atentie, de concentrare, nu mai avem o atentie distributiva, cum am avut. Toate acestea trebuie evaluate in cabinetul unui specialist in boli de memorie, care este o meserie in sine. Sunt foarte putine centre in Romania care pot face aceasta evaluare, care este o adevarata arta. E trist, dar in acelasi timp e obligatoriu sa-i spui omului ce factori de risc are. Pentru ca daca nu-i spui, omul acela nu va sti la ce sa se astepte in urmatorii ani. Si cu cat varsta de debut este mai frageda, cu atat evolutia bolii este mai dramatica. Cu cat se instaleaza mai tarziu, cu atat evolutia este mai lunga.

Depresia este reversibila

- Ca specialist, ce recomandati unui om depresiv? Credeti ca se vindeca?

- Cum sa nu! Depresia este reversibila, cu conditia sa te duci la medic la timp, sa respecti recomandarile si sa ai si sansa, datorita specialistului, sa-ti fie administrat un program complet terapeutic si psihoterapeutic. Prima regula in acest tip de patologie este sa incepi sa vorbesti despre problemele pe care le ai. Adica, sa incepi sa le recunosti. Fie ca faci asta in fata unui medic specialist, fie ca faci asta in fata psihologului sau in fata mamei, a tatalui, a preotului, a celui mai bun prieten, este acelasi tip de terapie. Important este sa stii ce interlocutor iti alegi, adica sa aiba nivelul empatic necesar. Daca nu ai incredere in persoana cu care vorbesti, o faci degeaba. In plus, nu trebuie sa te izolezi, ci, dimpotriva, sa accepti societatea, chiar daca nu un grup mare de prieteni, cel putin unul, doi oameni, a caror prezenta iti face bine. Si sa nu-i refuzi pe prietenii tai in momentul in care iti cer un astfel de ajutor, pentru ca sigur ti se va intampla si tie, macar o data in viata, acest lucru. E bine sa nu uiti asta si sa stii sa te bazezi pe prieteni, pentru ca sunt foarte putini oameni care empatizeaza cu astfel de situatii.

Femeile sunt nascute sa duca greul

- De ce loveste tulburarea anxios-depresiva mai degraba femeile?

- Femeile sunt nascute sa duca greul, sa fie responsabile. Femeia e cea care devine mama. Cele care nu pot deveni mame au tulburari afective. Cele care devin mame si nu si-au dorit acest lucru se trezesc cu o depresie postnatala. De ce? Pentru ca au o responsabilitate pe care nu si-au dorit-o, sau barbatul cu care au conceput acel copil nu reprezinta o solutie pentru ele... Femeile sunt determinate genetic sa raspunda in fata naturii si a vietii de un pui, de un copil.

- In afara de stresul continuu si presiunile la care suntem supusi zilnic, exista si alte cauze care pot conduce, in timp, la tulburari anxios-depresive si depresie?

- De obicei, adultii care au probleme de tipul acesta sunt copii frustrati afectiv, copii care au fost martorii problemelor familiale fara un final fericit, copii care au avut nevoie de siguranta afectiva si n-au capatat-o la momentul potrivit, copii care au avut nesansa unor parinti iresponsabili, copii care nu au fost incurajati in dezvoltarea lor individuala. Intotdeauna am spus ca responsabilitatea formarii si educarii unui copil este o meserie in sine, cea mai grea meserie, si cei care au copii fara sa-si asume responsabilitatea integrala asupra educarii si formarii unui copil, probabil ca nu merita sa aiba copii. Dar nu stiu cata lume, din pozitia de parinte, se gandeste la aceste lucruri. Sunt multi copii care apar accidental in viata adultilor si atunci sunt, realmente, poveri. Toate aceste probleme afective din prima parte a vietii noastre se stocheaza in memoria afectiva si reprezinta, ulterior, in viata noastra de adulti, cel mai important factor de risc, care duce catre depresie. Este foarte greu sa patrunzi in sufletul acestor oameni si sa-i ajuti. Un om care a suportat frustrari emotionale afective si care nu a trecut cu bine peste ele va avea probleme in viata de adult. Va avea nevoie de afectiune, dar nu va sti nici cum s-o ceara si nici cum s-o daruiasca. Toate acestea se invata in prima parte a copilariei. Daca parintii nu stiu sa iubeasca, copilul acela va fi marcat toata viata.

- Cum ne ferim de depresii?

- Toata lumea spune sa gandesti pozitiv, sunt sfaturi peste tot. Dar ce inseamna sa gandesti pozitiv? Inseamna sa ai incredere in tine. Oamenii care nu gandesc pozitiv si-au pierdut increderea in sine. Fie pentru ca n-au fost incurajati de mici sa aiba incredere in ei, fie pentru ca mediul profesional nu i-a incurajat. Un om care nu are incredere in el nu poate sa se fereasca de depresii. De aceea, sfatul meu este sa ne educam. "Ce-mi lipseste mie? Sunt tanar? Sunt bun profesionist? Sunt chipes/ arat bine? Ce-mi lipseste ca sa nu am succes? Am o minte care ma ajuta! Sunt bun in ceea ce fac!" Este important sa ne autostimulam, sa gandim pozitiv. E foarte important. Majoritatea tinerilor au nevoie de recunoastere imediata. In mediul lor familial, in mediul lor profesional, in mediul social. Or, mediul profesional, de foarte multe ori, e cauzator de tulburari anxios-depresive la tineri. O companie multinationala, spre exemplu, este cel mai sigur mediu de spalare de creier pentru un tanar. Pe asta e bazata o multinationala. Personalitatea ta nu conteaza. Asa cum se spunea despre comunism ca aduce oamenii intr-o stare cenusie, exact asa se intampla intr-o multinationala. Toata lumea gandeste la fel, are aceleasi principii, toata lumea trebuie sa faca eforturi pentru profitul companiei. Atunci te depersonalizezi, nu mai conteaza propriile tale idealuri, exista doar vointa ta de a demonstra ca esti mai bun decat altii; de multe ori ii calci in picioare pe altii, ca sa demonstrezi ca esti mai bun. In fata cui? In fata celui care incaseaza profitul. Totul pentru vanzare!
In astfel de situatii, e bine sa faci un pas inapoi, sa poti vedea mai clar ce este cu adevarat important in viata, sa gandesti pozitiv si sa crezi in puterea ta de a iubi si de a darui neconditionat. Fara asta, cred ca nu exista nimic.

Pe d-na dr. Luiza Spiru o puteti contacta la:
* Centrul de diagnostic si tratament al bolilor de memorie - Spitalul Elias: 0728/26.83.62
* Clinica Otopeni: 0731/49.90.02
* e-mail: office@brainaging.ro