Cum anul trecut a fost an electoral, am ras si ne-am veselit si vremurile grele au venit! Umorul, insa, nu ne-a parasit. Ca asa-i romanul, face haz de necaz. Si de necazuri nu ducem lipsa. In presa dai peste insemnari de sezon pline de haz: "ingheata salariile, se semnaleaza avalanse de scumpiri"; "veste buna si veste proasta, in 2010, taxele nu cresc, se inmultesc" si "slava Domnului, am iesit din primul an de criza si am intrat in al doilea".
Iar problema este ca, prin harjonelile politicienilor, am intrat in noul an fara buget. Guvernul, cioc-boc, a incropit unul si se straduieste sa-l treaca in Parlament, unde se izbeste de avalansa de amendamente ale opozitiei. Iar Mircea Geoana si Crin Antonescu, perdantii alegerilor prezidentiale, inca se cred in campanie electorala si au anuntat ca nu vor vota bugetul. Geaba se straduieste primul ministru sa asigure ca "bugetul pe 2010 e un buget al relansarii economice si al iesirii din criza" si ca somajul va scadea pana la sfarsitul anului! Geaba ministrul de finante ne asigura ca taxele nu vor creste. Guvernul se afla intre Scylla veniturilor, mici, si Charybda cheltuielilor, mari. Si nu are de ales. Ori mareste veniturile, deci sporeste numarul si cuatumul impozitelor si taxelor, si atunci tipa contribuabilul, ori taie la cheltuieli, si atunci tipa cei afectati, si ei contribuabili. Cum o dai, cum o intorci, e rau.
Si atunci, toata lumea s-a pus pe cautat si pe gasit noi surse de venituri, adica pe inventat noi taxe si impozite. S-a spus ca ar trebui impozitate serios averile mari, ceea ce n-ar fi rau si nici inechitabil. Numai ca, numeric, bogatii sunt putini si e lucru stiut ca veniturile mari se realizeaza luand cate putin de la cat mai multi, ca sa nu mai vorbim ca bogatii au toate posibilitatile sa se sustraga cand e vorba sa plateasca. A fost luata in discutie si o taxa pe amprenta de carbon, la care s-a renuntat, fiind prea nebuloasa, dificil de calculat si care ar afecta in primul rand pe contribuabilul marunt. S-a mai vorbit si de un impozit pe reviste porno, brichete, GPS-uri si telefoane mobile, insa veniturile ar fi modeste, singurul sector in expansiune fiind telefonia mobila, iar aici e greu de deranjat interesele marilor companii din domeniu. Nici taxele asupra veniturile din contractele de drepturi de autor n-ar rezolva problema, ca sa nu mai vorbim de protestele artistilor si mai ales ale ziaristilor, industria tipariturilor fiind in criza acuta. Insa nimic n-a starnit spiritele mai acerb ca initiativa ministrului sanatatii, care a propus o taxa pe produsele alimentare tip fast-food, hamburgeri, pizza, dulciuri, produse de cofetarie si bauturi racoritoare, similara "taxei pe viciu". Pretextul ar fi sanatatea populatiei, stiut fiind ca produsele fast-food si dulciurile ingrasa, si finantarea programelor nationale de sanatate.
Partea proasta este ca medicii, economistii, producatorii, sunt de parere ca taxarea hamburgerilor, a produselor de patiserie-cofetarie si a bauturilor carbogazoase va face mai mult rau decat bine, atat sanatatii romanilor, cat si bugetului statului, pentru ca va duce la cresterea preturilor si la scaderea consumului. Insa taxa care il va arde pe roman la lingurica a stimulat bascalia nationala. Si cum la noi mai totul se reduce la sex, un glumet vestit din partidul glumetilor lui Ion Iliescu a propus o taxa suplimentara pe sex, marital si extramarital, denumita "taxa pe fericire". Ideea nu e rea, e bine sa ne gandim si la capra vecinului. Tipii cu amante, directorii si parlamentarii cu secretare apetisante o vor rupe in fericire. Cum acelasi glumet a zis ca taxa pe chifteaua de la Mc Donalds este o "tampenie", n-ar fi rau sa ne gandim si la o taxa pe prostie. S-ar strange ceva bani la buget. Mai ales daca ar fi platita si de politicieni. Sau numai de politicieni.