Cu un singur vot impotriva si 356 pentru, deputatii unguri au intarit precedentul creat de colegii lor cehi (care au interzis cianura in 2002) si au oferit un imbold Parlamentului European pentru a proceda la fel la nivelul UE. Speriate de dezastrul de la Baia Mare, din anul 2000, cand mari cantitati de cianura s-au deversat in Tisa, organizatii precum Greenpeace, Friends of the Earth, Partidul Verde Ungar (LMP), 50 de ONG-uri ungare si 13 ONG-uri europene, constituite in Coalitia "Cyanide Free Hungary", au reusit influentarea deputatilor si au ajuns astfel la un vot majoritar impresionant in favoarea modificarii legii minelor. Comentand votul de la Budapesta, Szegfalvi Zsolt, directorul Greenpeace Hungary, a spus: "Interzicerea cianurii va tine Ungaria la distanta de orice surpriza neplacuta gen Baia Mare. Este un precedent important care speram ca va incuraja UE sa promoveze reguli similare la nivelul intregii comunitati europene, transformand continentul intr-un loc mai sigur pentru locuitorii sai". La randul lui, Robert Friedrich, purtator de cuvant al organizatiei "Friends of the Earth" (Prietenii Pamantului), a marcat noua postura a Ungariei libere de cianura astfel: "Astazi, Ungaria a dat un exemplu vital ca lucrurile se pot schimba in bine. Votul de azi a schimbat dramatic dinamica Ungariei in cadrul oricaror consultatii transfrontaliere pe tema mineritului aurifer". Cu aceasta ocazie istorica, ne amintim ca si Parlamentul Romaniei a fost pe punctul sa adopte o lege similara in 2008, propusa de Gheorghe Funar si Peter Eckstein Covacs. Dar Iulian Iancu, deputat PSD, presedintele Comisiei de Industrii, a blocat-o, bagand-o dupa aceea sub pres. Desigur, domnul Iancu a lucrat la vedere pentru Proiectul de la Rosia Montana.
Borbely calca pe urmele lui Korodi
La inceput, organizatiile neguvernamentale ecologiste din Romania se asteptau ca UDMR sa-l propuna din nou, la Mediu, pe cel ce s-a dovedit cel mai bun ministru al Mediului din Romania ultimilor 20 de ani, Korodi Attila. Expert remarcabil, ecologist credibil, care a fortat interzicerea organismelor modificate genetic, s-a pronuntat impotriva folosirii cianurilor in minerit, s-a declarat de partea bioagricultorilor, a blocat, respectand legea, proiectul Rosia Montana. Ministru pe bicicleta, Korodi are un puternic crez intr-o Romanie ecologica. Ca demnitar, a functionat ca un ceas elvetian, generand atitudini euroconforme in randul multor romani. El a reusit sa materializeze primul contract de finantare pentru un proiect de mediu finantat de UE. Cand a fost dat in judecata de compania Gold Corporation (caz pe care l-a castigat, atat domnia sa, cat si ministerul!), nu mai putin de 16 ONG-uri au devenit, in semn de solidaritate, parte in proces alaturi de domnul ministru - fapt fara precedent in democratia romaneasca. Korodi n-a mai ajuns insa in guvern. Din ratiuni numai de ei stiute, liderii maghiari l-au preferat pe Laszlo Borbely - un bun fost ministru al Dezvoltarii regionale, dar, cel putin pana acum, un ministru al Mediului care se afla in faza... promisiunilor. Domnul Borbely pare a avea inca probleme cu programul european "Natura 2000", in schimb, ajutat de colegul sau Korodi Attila, a inteles repede ce se intampla la Rosia Montana si cat de valoroasa si necesara este, pentru un demnitar ca domnia sa, colaborarea cu societatea civila. Potrivit unui comunicat din 13 ianuarie, reprezentantii Gold Corporation i-au facut deja o vizita, sperand sa-l convinga de adevarul lor, privind proiectul minier. Insa mare le-a fost surpriza cand domnul ministru le-a replicat sec: "Domnilor, exista o hotarare definitiva si irevocabila a Curtii de Apel privind nulitatea Certificatului de Urbanism pentru RMGC. Vom constitui o comisie speciala pentru Rosia Montana si ma voi consulta cu organizatiile neguvernamentale, urmand ca in acest trimestru sa fac o vizita in zona. Mai vorbim dupa aceea..." Asadar, desi deocamdata pare lipsit de experienta in protectia mediului, Laszlo Borbely se descurca, totusi. Il ajuta caracterul...