Un miliard de bovine mananca 2 miliarde de tone de cereale
In ultimii ani, un numar din ce in ce mai mare de oameni si-au modificat obiceiurile alimentare. Ei limiteaza sau elimina complet consumul de carne si peste. Este semnul unei schimbari a felului de a gandi, care insoteste inceputul mileniului trei, o noua mentalitate ecologista, salutata cu entuziasm si de presa. Astfel, in timp ce ziarul "Time" dedica pagina intai si mai multe articole vegetarismului, un sondaj al revistei "Republica" afirma ca pana in anul 2050 intreaga Italie va fi vegetariana.
Motivatiile alimentatiei bazate pe legume si fructe sunt variate: respectul pentru viata si toate manifestarile sale, teama de a fi contaminati de sindromul "vacii nebune", consecintele "puilor cu dioxina" si ale tuturor maladiilor legate de consumul de carne (arterioscleroza, tumorile, maladiile cardio-vasculare etc). Dar exista si alte motive, cu mult mai grave.
In prezent, pe Pamant exista peste 1,28 miliarde de bovine (cifra oferita de FAO in 1991). Ele consuma o treime din productia cerealiera mondiala, adica aproximativ 2 miliarde de tone, o cantitate uriasa de hrana ce ar putea alimenta 1 miliard de oameni din tarile sarace, care in prezent mor de foame. Aceasta cireada enorma ocupa circa 24% din intreaga suprafata a planetei. Tot ea este responsabila, in mod determinant, de poluarea apelor freatice (din cauza eliminarii deseurilor organice), de efectul de sera si de incalzirea terestra (din cauza metanului pe care il elimina), de erodarea solului si de desertizare (din cauza calcatului in copite), de distrugerea a 25% din suprafata globala de paduri, care sunt transformate in pasuni (asa cum s-a intamplat in Amazonia). Si nu am vorbit decat despre bovine! Imaginati-va ce am obtine daca la aceasta am adauga ovinele, porcinele si pasarile!
Cum a pornit prapadul
Sa ne ocupam de un alt fapt grav: totalitatea animalelor de crescatorie, inclusiv pestii, sunt hranite cu alimente modificate genetic, cu toate consecintele pe care acest lucru le implica la nivelul sanatatii, al campurilor cultivate si al dependentei agricultorilor (mai ales a acelora din lumea a treia) fata de multinationalele producatoare de seminte modificate pentru culturi. Cu putin timp in urma, aceste industrii alimentare nu aveau absolut nici un scrupul sa utilizeze alimente de origine animala, un fapt criminal pe care in prezent oamenii de stiinta nu l-au studiat in totalitate. O practica scandaloasa, daca luam in considerare lungimea perioadei de incubatie a maladiei ESB-encefalopatia spongiforma bovina. Crescatoriile intensive sunt adevarate lagare de concentrare. Transportul rutier si feroviar al animalelor se desfasoara in niste conditii de neconceput, ca sa nu mai vorbim de practicile absurde, aplicate pentru a se obtine carnea de vita alba sau a ficatului gras.
Dar lucrurile nu au stat dintotdeauna asa. Jeremy Rifkin, jurnalist si scriitor englez, a facut in cartea sa, "Ecocide", o analiza lunga si aprofundata a "cultului carnii". El explica cum am trecut de la respectul sacru al animalelor, pe care il practicau stramosii nostri, la McDonalds-urile de azi.
Un dezastru pentru mediul inconjurator si o corelare cu maladiile epocii noastre. Aceasta poveste dureroasa, dar captivanta, coboara departe in timp. Bourul, stramosul bovinelor de azi, era venerat si ucis de preoti, numai in urma unor ritualuri elaborate, practicate egal la sumerieni, egipteni si preluate de greci si romani.
In urma cu 6500 de ani, intre crescatorii nomazi de vite si agricultorii sedentari, s-a dezlantuit o apriga rivalitate, ba chiar si razboaie. Aveau loc invazii permanente pentru a se cauta noi pasuni. Nomazii le pasteau cu turmele lor, dar mai apoi lasau in urma lor pamantul ars. "Crescatorii nomazi au fost primii adevarati protocapitalisti, pentru ca au transformat septelul in bogatie si vaca, ce a fost pentru un timp considerata o zeita, in marfa", spune Rifkin.
Prin descoperirea Americii, la inceput spaniolii si mai apoi englezii au gasit noi zone verzi de exploatat. Odata cu progresul tehnicilor de navigatie si aparitia camerelor frigorifice din ce in ce mai performante, raspandirea pasunilor si a crescatoriilor de vite era imposibil de oprit, din nordul si pana in sudul Americii. De la 1700, mai ales englezii (curtea regala considera ca era un lux sa consumi carne de vaca) au inceput sa isi extinda puterea in Lumea Noua. Crescatorii bogati, care aveau in spate aristocratia si bancherii, faceau legea. De aici si pana la exterminarea vitelor native americane (4 milioane de bizoni au fost masacrati in scurt timp) nu a mai fost decat un pas. In spatele imaginii romantice a cowboy-ului se nasteau marile averi englezesti, campurile inconjurate cu sarma ghimpata si oroarea primelor abatoare. Chicago, St. Louis, Kansas City... Acesti "pioneri ai carnii" au experimentat primii transportul de animale in conditii inumane, in sange, murdarie si miros insuportabil. Pana la productia in masa a carnii a fost doar un pas. Producatorii de automobile au preluat acest model pentru industria lor si nu invers, dupa cum am fi tentati sa credem.
Singura alternativa
Odata cu aparitia automobilului, a progresului si implicit a rapiditatii de deplasare, a aparut si hamburgerul, simbolul Americii si al prepararii rapide a hranei. In zilele noastre absurde si contradictorii, milioane de oameni nu au ce manca, in timp ce altele combat obezitatea si problemele de alimentatie rafinata, incorecta sau excesiva. In plus, o parte a toxinelor din carne se adauga medicatiei administrate animalelor (hormoni, antibiotice etc.) si trec din stomacul nostru in intestin, fara sa fie digerate in intregime, pentru ca organele noastre nu sunt asemanatoare cu cele ale carnivorelor (marimea stomacului, lungimea intestinului, aciditatea sucurilor gastrice sunt diferite). La fel si dentitia, saliva, unghiile si pielea omului, care nu sunt ale unui animal de prada. Faptura umana, prin datele sale caracteristice, este esential frugivora. Indepartarea ei de legile naturale nu poate duce decat la aparitia unor boli. Pentru cei lucizi, pentru cei care incearca sa inteleaga in ce ne-am transformat, ce mod de viata e mai just pentru noi, diversele tipuri noi de alimentatie (vegetariana, macrobiotica, vegetaliana, frugivora etc.) reprezinta o alternativa la aceasta hrana traditionala, care este bazata pe consumul masiv de carne. Evident, regulile acestor regiuni trebuie stabilite de specialisti, medici si nutritionisti, care stiu cel mai bine ce pericole exista in fiecare regim. Din pacate, ei au adesea pareri discordante, influentate de cercuri ale puterii si sponsorizari.
In final, nu ne ramane decat o singura alternativa: sa apelam la bun simt, sa ne observam cu atentie propriile noastre exigente, precum si implicatiile optiunilor pe care le facem si sa cautam sa echilibram, intr-o maniera eficace, alimentele care ii furnizeaza organismului substantele de care are nevoie. Substante benefice, ce se gasesc cu prioritate in hrana de origine vegetala. Fructe, legume, cereale. Dincolo de faptul ca sunt nutritive, gatite bine si asociate cu verdeturi si mirodenii, ele pot multumi si gusturile cele mai exigente. Nu scrie nicaieri ca pentru a supravietui e nevoie sa vanam sau sa pescuim. Agricultura ecologica patrunde in forta in lume. Un privilegiu ce incepe sa existe si-n Romania si pe care l-am putea folosi pentru a intreprinde o revolutie individuala a stilului de viata, capabila sa ne ofere sanatate si noua, si planetei pe care traim.