Rascrucea

Toma Roman
Rezultatele primului tur al alegerilor prezidentiale erau previzibile inca dinaintea desfasurarii lui.

La "prezidentiale", "dreapta" s-a prezentat divizata. Cei doi candidati ai ei, d-nii T. Basescu si C. Antonescu au obtinut un scor de peste 55%. In 2004, Alianta DA (PD+PNL) nu a realizat, in prima confruntare, decat un procent apropiat de 35%. Reprezentantul "stangii", A. Nastase, parea ca a scapat in castigator. D-l Basescu a rasturnat cu greu, in turul secund, situatia. Acum, in 22 noiembrie 2009 el a reusit, in contextul unei formidabile solidarizari politico-mediatice a adversarilor sai, un tur de forta, depasindu-l cu aproape 3% pe principalul sau contracandidat, M. Geoana, reprezentantul PSD. Sustinatorii d-lui Geoana au revarsat asupra presedintelui in functiune un imens suvoi de acuzatii (mai mult sau mai putin fundamentate) si au utilizat toate mijloacele de manipulare a opiniei publice (de la "dezvaluiri" trucate, la sondaje sociologice falsificate). Pana la turul secund (din 6 decembrie) aceasta revarsare de ura si minciuna va atinge, probabil, paroxismul, desi specialistii in psihologie sociala au demonstrat ca, aproape intotdeauna, atacul "in haita" impotriva unui dusman politic produce efecte perverse.
D-l Basescu a provocat aceasta coalizare "monstruoasa" prin incercarea de a-si tine promisiunile facute electoratului ce l-a ales prin vot direct: reformarea statului si sfaramarea oligarhiei politico-economice, depolitizarea Justitiei si a Administratiei, descentralizarea si cresterea autonomiei locale, ancorarea ferma in structurile marilor organizatii internationale la care Romania a aderat (NATO si UE). D-l Basescu a urmarit, cu alte cuvinte, distrugerea "sistemului ticalosit", introdus de "mostenitorii" regimului comunist, propulsati sau "raspanditi" in politica, de succesorul "prezis" al lui Ceausescu, Ion Iliescu. D-l Basescu a vrut asadar ca jocul aparentelor de democratie politica si economica sa inceteze. Ca formulele de fatada de respect fata de Lege si de acoperire a clientelizarii accentuate a societatii sa dispara. Ca "grupurile de interes", opuse la impartirea "prazii", dar solidare la amenintarile exterioare, sa se dizolve. Constitutia, facuta dupa chipul d-lui Iliescu si in interesul clasei (aparent divizate politic) din jurul lui, nu i-a permis prea multe. Desi a fost ales prin vot direct, d-l Basescu n-a avut niciodata majoritatea politica ce ar fi trebuit sa-i faciliteze actiunile. De fiecare data cand incerca sa tulbure "linistea" atat de draga stapanitorilor post-comunisti ai tarii, el provoca unificarea transpartinica a acestora, mobilizarea lor generala pentru salvarea "sistemului" convenit de ei. S-a vazut acest fenomen in aprilie 2007, cand Parlamentul (cei 322) l-a suspendat, s-a repetat in toamna lui 2009, cand guvernul PD-L, propus legal de el, a fost respins. D-l Basescu a reusit, totusi, o rasunatoare "condamnare a comunismului", a liberalizat accesul la "dosarele securitatii", a blocat unele din ultimele incercari de privatizare (frauduloasa) a activelor economice ale statului. Incercarile lui reale de sfaramare a "sistemului ticalosit" nu puteau sa nu provoace ura marilor rechini (beneficiari ai trecutelor "privatizari" PSD-iste), a clasei politice parazitare - platita si mediatizata de acestia -, a birocratiei administrative, umflate exagerat pe seama statului aservit "capitalismului de cumetrie".
Am spus mai inainte ca rezultatul primului tur al "prezidentialelor" era previzibil. Alegatorul, reprezentat de cetateanul de rand al tarii, victima a abuzurilor castei oligarhice nascute dupa "revolta" furata din 1989, nu putea sa nu-l sustina. Minciunile mediatice colosale, manipularile sau "pomenile electorale" nu puteau ascunde realitatea dura a constituirii unei caste capabile de orice ticalosie pentru pastrarea privilegiilor pe care ea insasi si le-a acordat. Cele aproximativ 80% din voturi in favoarea propunerii prezidentiale de reducere a numarului parlamentarilor si de formare a unui Parlament unicameral au indicat faptul ca "talpa tarii" il sustine in batalia sa cu "sistemul ticalosit". Procentul personal al d-lui Basescu, pe fondul divizarii "dreptei", aproape nu mai conteaza. Oricine isi da seama ca, insumate, procentele d-lui Basescu si ale d-lui Antonescu se apropie doar de transanta optiune a majoritatii cetatenilor. Pentru simpatizantii PNL a vota in turul secund impotriva d-lui Basescu, reprezentantul partidului lor fiind scos din joc, ar insemna o tradare a adevaratului liberalism, care presupune competitia corecta si legala a intreprinzatorilor, egalitatea in fata legii, excluderea "blocajelor birocratice" etc. Alegatorii PNL nu se supun orbeste idiosincraziilor sau intereselor strict particulare ale unora dintre liderii partidului lor. PNL-ul, dirijat de acestia, a cazut - uneori - in capcana intinsa de oligarhia PSD-ista, care - dupa cum a recunoscut chiar d-l Antonescu - si-a vazut mai departe de scopurile sale de indata ce "a trecut puntea". D-l Antonescu, liberal veritabil, ar putea promova, dupa trecerea socului, refacerea fireasca a uniunii "dreptei", pe baze clare, ferm definite, pentru a aseza, in sfarsit, Romania in randul tarilor realmente democratice. Urmeaza turul secund al alegerilor prezidentiale. Cu un reprezentant-fantoma pentru asigurarea "linistii noastre", PSD-ul (si mafia "mogulilor" ce il sprijina) "va face totul" pentru infrangerea d-lui Basescu. Populismul cel mai desantat (mii de euro aruncati tinerilor, pensionarilor, profesorilor si lucratorilor in sanatate) se va revarsa prin gura d-lui Geoana, iar minciunile si calomniile cele mai oribile vor curge pe "sticla" televiziunilor si in paginile presei "mogulilor". Criza reala va fi pomenita doar ca "argument" impotriva d-lui Basescu, desi nu el a provocat-o. Furia si ura unanima a castei dominante a tarii este intretinuta de spaima ca, in al doilea mandat, invatand din greselile primului, d-l Basescu chiar va trece la demolarea "sistemului" aranjat de ea, impus de oamenii ei. Prin procentul de peste 80% acordat de alegatori propunerii prezidentiale de Reforma, tara a aratat ca nu mai este alcatuita dintr-o turma amorfa de cetateni, gata sa creada cu naivitate in "propuneri electorale generoase", niciodata onorate.