Daca gasesti masina cu usa fortata, fara casetofon, stergatoare si baterie nu trebuie sa speri ca le vei mai recupera. Daca reclami furtul la politie te pomenesti ca trebuie sa explici recentele zgarieturi din parcare sau absenta rovinietei. E valabil pentru mai toate tipurile de gainarii, de la furtul gainilor adevarate, la covorasele de la intrare. Bunurile de mica si mare valoare sunt intr-o mare si continua trecere. Se fura portofele, haine, bastoane si palarii, dar si case, proprietati, conturi, terenuri, programe politice si sloganuri electorale.
Daca e un domeniu in care unii romani dau dovada de inspiratie, tenacitate si spirit antreprenorial, de furt e vorba. Poate pentru ca foamea istorica a gaurit etica celor mai multi si mai ales a celor care au mancat din iarba puterii. Poate pentru ca avutia nationala, proprietate a celor ce muncesc, odata ajunsa in mainile celor care nu muncesc de prin guvern, administratii publice, consilii judetene, se topeste in subsolul economiei, in conturile fierbinti ale fostei securitati sau in orgiile diversilor demnitari trecuti pe la putere. Multi sunt cu ochii cat cepele pe proprietate. Pe proprietatea altora.
Unul dintre cele mai tipice furturi este cel de bancomate. Nu se mai fura cu cardul bancar, ci la gramada, dupa ce se sparge zidul de protectie sau dupa ce se sapa un tunel. Ajunsi in pestera celor 40 de hoti, nu se mai poarta nimeni cu manusi. Bancomatul este lovit cu barosul, taiat cu flexul, ciocanit cu pickhamerul pana isi varsa bunatatile pe masa hotilor. Bancomatul poate fi recuperat de la groapa de gunoi sau de la centrele de recuperare a metalului, pentru ca, pe traseul lacomiei generalizate, nimic nu se pierde, totul se transforma in bani. Altii fura in viteza, din masini si tren. Recent a fost descoperita o retea de hoti care actiona in tren. Tinta era vagonul de bagaje. Un hot evalua valizele si papornitele promitatoare. Cum rezulta din filmul realizat cu ajutorul camerelor din vagon, hotii operau cu pricepere, in cateva minute, zeci de bagaje mai voluminoase din care extrageau icrele cu maiestrie chirurgicala. Filmul altor furturi din masinile de transport a putut fi reconstituit abia la destinatie. Hotii urmareau masina pe motocicleta, unul dintre ei sarea in masina si incepea s-o descarce, aruncand marfa pe marginea drumului. Uneori nu se multumea doar cu marfa. Recupera si bucati din plafonul masinii, roata de rezerva, uneltele pe care le gasea acolo. Facea curatenie. Este un furt la moda, ca si cel din tirurile care se rastoarna pe marginea drumurilor nationale, de suprasolicitare sau pentru ca li se sparg cauciucurile. Si pentru ca vorbim despre furtul la drumul mare, o tragedie petrecuta pe sosele a omorat 14 persoane. A existat cel putin un caz in care rudele indurerate au constatat ca persoana decedata a fost despovarata de bijuteriile purtate in clipa accidentului.
Multe si marunte furturi fac si angajatii nemultumiti, cum a fost, nu cu multa vreme in urma, angajata unei firme de turism din Vaslui care, pentru ca a fost data afara, a profitat de preaviz si a facut cateva cumparaturi de 20 de mii de euro din contul patronilor. Altii pleaca cu tot cu rezerva de pixuri si flecustete de birou, iar unul a luat hardul calculatorului, ca sa nu ramana fara baza de date. Dintr-o fabrica bucuresteana s-a furat o matrita de cateva tone si a fost dusa la fier vechi. Au furat-o oamenii muncii ajutati de seful lor de sindicat, ca sa-si creasca si ei salariul cum s-o putea. Iata doar cateva probe de inventivitate si adaptare la vremurile noi. Se fura mult si multe, din orice pozitie si pe alese. Nu fara motiv s-a spus ca Romania este land of choice.