(Interviu cu Cornel Constantiniu semnat de DIA RADU - F. AS nr. 875)
"Nu sunteti singur!"
Stimata redactie "Formula AS",
Pentru ca am fost profund impresionata de articolul despre viata d-lui Cornel Constantiniu, am decis sa va scriu. Doresc sa-mi exprim regretul pentru imensa pierdere suferita de domnia sa. Stiu ca nu exista cuvinte potrivite care sa aline durerea creata de disparitia fratelui geaman, poate doar timpul sau Dumnezeu in bunatatea Lui sa mai vindece din ranile de azi. Ma regasesc oarecum in povestea de viata a d-lui Cornel Constantiniu, pentru ca acum 7 ani, am pierdut si eu pe unul din cei doi gemeni, la cateva zile dupa nastere. Fratiorul care a avut norocul sa traiasca a ramas pana azi cu o anxietate de separare (nu se desprinde de mine, decat foarte greu). Experienta aceasta m-a invatat sa vad viata cu alti ochi, sa pretuiesc mai mult sanatatea si sa ma bucur de fiecare zi ce-o traiesc si, mai ales, de copilul meu, care are disperata nevoie de mine...
As vrea sa-l asigur pe d-l Cornel Constantiniu de intreaga mea pretuire, nu doar pentru vocea lui, ce mi-a incalzit copilaria si adolescenta, ci si pentru sensibilitatea si caldura sufletului sau, ce razbat din randurile articolului pe care l-am citit cu lacrimi in ochi, si care m-a impresionat profund. Regret faptul ca se simte atat de singur. Il asigur, totusi, ca se inseala! Nu e singur, sunt destui cei ce-l apreciaza si-l iubesc si, cel mai important: are familia alaturi! Conteaza cel mai mult, cred eu.
Ma inclin in fata domniei sale, pentru imensa bunatate, pentru blandetea si sensibilitatea ce n-au disparut in lupta cu boala aceasta grea ce-l chinuie de atatia ani, ci dimpotriva, l-au innobilat si mai mult. Ii doresc multa sanatate d-lui C. Constantiniu si numai bine, la fel si dvs., redactiei "Formula AS". Mult succes pe mai departe.
SIMONA MUNTEAN - str. Muresul, bl. 11/15, sc. A, Orastie, jud. Hunedoara
"Tata Pesi, ingerul copiilor"
(Reportaj semnat de CATALIN APOSTOL, F. AS nr. 876)
"Dumnezeu sa va rasplateasca, d-le profesor"
Draga "Formula AS",
Incep mai intai prin a va felicita pentru reporterii minunati pe care-i aveti si care, prin talentul si maiestria lor, reusesc sa trezeasca constiinta: fie scotand la lumina valorile neamului romanesc, uitate de cei in drept sa o faca, fie pornind campanii de aparare a pamantului stramosesc, cum e cazul Rosia Montana. Sunteti minunati! Felicitari! Multumim Domnului ca existati!
Ma voi referi la articolul "Tata Pesi, ingerul copiilor". L-am cunoscut pe d-l profesor Pesamosca Alexandru personal, in imprejurari dramatice, cand copilul meu era intre viata si moarte, suferind de o afectiune grava: absenta sfincterului vezical. Scrisesem in strainatate, la mai multe clinici din Franta, Anglia, Germania, intreband cum se poate rezolva acest caz de extrofie de vezica. Am primit de la o clinica raspunsul: "Aveti in tara un chirurg eminent, pe doctorul Pesamosca Alexandru, de la Spitalul "Grigore Alexandrescu" din Bucuresti. Noi il consultam in astfel de cazuri". Am mers la domnul doctor cu scrisoarea in mana si cu ochii plini de lacrimi. I-am spus ca a trebuit sa aflam de la straini despre valoarea Domniei sale. Consultasem multi chirurgi din tara, dar nu ne-au incurajat asupra sanselor de reusita. Domnul profesor Pesamosca ne-a linistit, afirmand ca este nevoie de mai multe interventii chirurgicale, dar ca finalul va fi pozitiv. Asa a si fost: printr-o metoda proprie, d-l doctor i-a confectionat baiatului un sfincter dintr-un muschi luat de la picior. Astazi, copilul nostru traieste, a terminat doua facultati, Matematica-Informatica si Psihologie, are familie si copil.
Va multumesc, domnule profesor, Dumnezeu sa va rasplateasca! Mentionez ca in toate operatiile efectuate, domnul profesor nu a primit nici un ban, dand dovada de omenie rar intalnita. Erau operatii grele, care durau ore intregi. Este inadmisibil ca o astfel de valoare a medicinii romanesti sa fie ignorata si tratata cu indiferenta. Ma adresez acum chiar celor care au fost sub scutul profesional al d-lui profesor Pesamosca si au avut ce invata de la Domnia sa, tineri care astazi au ajuns medici. "Domnilor doctori, treziti-va constiintele, nu va uitati maestrul de la care ati invatat meserie, veti da socoteala, nu aici pe pamant, ci in "ceruri"". Toti suntem trecatori pe acest pamant. Vesnicia este dincolo. Acolo vom da raspuns la Dreapta Judecata. Domnule Ministru al Sanatatii, stiu ca nu aveti timp sa cititi presa, dar poate vreun consilier de-al domniei voastre va va aduce la cunostinta cazul domnului profesor Pesamosca Alexandru. Aveti sansa sa demonstrati unei tari intregi ca stiti sa apreciati valorile medicinii romanesti. Domnul profesor Pesamosca Alexandru merita conditii de viata civilizate, sa fie ingrijit permanent, gratuit, de personal medical corespunzator. Publicati-i toate lucrarile si cercetarile in domeniul chirurgiei. Profesorul Pesamosca Alexandru trebuie cunoscut si peste hotare punand, astfel, in valoare, marea scoala de medicina romaneasca. Alungati invidia si egoismul care domina in aceasta breasla si faceti sa triumfe adevarul si valorile.
Domnul profesor Pesamosca Alexandru a trait in modestie si simplitate toata viata. Pentru aceasta si pentru salvarea atator mii de vieti de copii, Dumnezeu il va rasplati.
Va sarut mainile care mi-au salvat copilul, domnule profesor Pesamosca Alexandru. Multa sanatate si Dumnezeu sa va ocroteasca! Cu stima si respect,
P. POPESCU - Constanta
"La sfarsit, plangeam aproape in hohote"
Buna ziua, dragii mei prieteni! Tin in mod special sa va scriu pentru a va multumi pentru frumusetea, umanitatea si autenticitatea textelor din "Formula AS"! Din ultimele numere, mi-a placut mult articolul despre domnul doctor Alexandru Pesamosca. La sfarsit, plangeam aproape in hohote... Complimente lui Catalin Apostol si tuturor celor ce fac posibila aparitia acestei reviste! Sunteti cu adevarat persoane speciale, cu un adevarat cult al bunului simt, al frumosului, al binelui, al adevaratelor valori, lucru ce mi se pare uneori foarte rar la noi in tara, in mod deosebit din partea celor ce ne conduc, de altfel, cred ca pe ei aceste consideratii ii lasa rece, de mult timp. Mai important e propriul interes. Oare mai exista salvare pentru clasa noastra politica? Oricum, cand citesc "Formula AS", Ii multumesc lui Dumnezeu ca existati si ca prin articolele voastre ne aratati ca mai exista, totusi, oameni pe lume, desi foarte putini. Imi dati o importanta doza de optimism, citindu-va... Va iubesc!
Va imbratisez pe toti cu drag, faceti parte din familia mea!
ILEANA BUCA - e-mail: buca73@libero.it
"Painea"
(Text semnat de dr. CRISTIAN BOERESCU, F. AS nr. 877)
"Cand taiam painea, sareau tandari de coaja pana in tavan"
Am mancat multa paine alba in copilarie, dar facuta in casa si la brutaria CAP, dupa retete traditionale, fara substantele nocive utilizate industrial astazi si de care amintiti in articolul din "Formula AS". Cand o taiam, sareau tandari de coaja "pana in tavan"! Ce sa mai spun de painea neagra cu cartofi... Am ramas cu aceasta perceptie a painii bune, si tot timpul caut sa iau asa ceva. Dupa 90, am evitat cu indarjire sa consum paine "alba si pufoasa" - care, stransa in pumn, ramane... un ghemotoc de coca! - fabricata in cuptoare romanesti ori turcesti (electrice si pe motorina, de mirosea si painea a motorina). Din fericire, de cativa ani, pe langa marele producator Galmopan, s-au impus pe piata, aici, in Galati, si alte doua fabrici de paine cu produse traditionale, de la care cumpar zilnic paine: paine integrala cu seminte, paine de secara, paine cu malai (o delicatesa!), lipie traditionala, paine graham etc. Una din ele este Fabrica de paine ARCADA. Bine ar fi daca cititorii revistei ar indica cat mai multe asemenea fabrici, spre binele si sanatatea tuturor.
Cu stima,
VASILE TABACARU - Galati
"Vindem sau nu Rosia Montana?"
Sunt cuprins de rusine si dezgust cand vad opacitatea conducatorilor tarii fata de dezastrul care se pune la cale in Muntii Apuseni. Rosia Montana este cea mai veche asezare din Romania, atestata la 6 februarie 131 dupa Hristos, este un valoros patrimoniu national si international. Proiectul propus de Gabriel Corporation este o crima impotriva poporului roman si a umanitatii, in general, o crima impotriva Creatiei lui Dumnezeu si a istoriei. Se folosesc de tradatori care fac reclama acestui proiect, sub lozinca "suntem saraci si vor sa ne ajute". Acesta nu este ajutor, ci jegmaneala la drumul mare. Dupa ce ni se iau bogatiile si localnicii sunt transformati in pribegi, nemernicii veniti de aiurea vor otravi si mediul, ca sa nu mai ramana viata in aceste locuri.
Stimati redactori ai revistei "Formula AS", avand in vedere audienta publicatiei dvs. in tara si peste hotare, va sugerez sa porniti o campanie puternic mobilizatoare in randul populatiei, pentru a opri aceasta crima asupra tarii noastre. Cu ocazia alegerilor prezidentiale din toamna acestui an, sa sugeram ca in buletinul de vot sa fie trecuta o intrebare adresata intregului popor: "Vindem sau nu Rosia Montana?". Nu se va face nici o cheltuiala in plus, iar raspunsul DA sau NU va avea putere de Referendum, si nici un guvern sau instanta de Judecata inflamanzita dupa imbogatire nu-l va mai putea ataca.
Sa reamintim oamenilor Constitutia tarii: "Romania este un stat national, suveran, independent si indivizibil". Articolul 2: "Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care se exercita si prin Referendum".
Trebuie sa intelegem ca Rosia Montana este banca de valori a poporului roman, care in vremuri de mari greutati ne poate ajuta sa supravietuim, s-o lasam mostenire copiilor si nepotilor, celor care vor ramane sa duca destinele natiunii romane mai departe, asa cum si noi am mostenit-o de la inaintasii nostri. Asa sa ne ajute Dumnezeu!
NOGAI STELICA, pensionar - Constanta