Hipertensiunea arteriala (HTA) este o afectiune vasculara generala a organismului, care consta in cresterea presiunii arteriale peste valori considerate unanim ca fiind normale, si de la care creste riscul aparitiei unor complicatii cerebrale, cardiace, renale etc. Incepand cu anul 1993, ca urmare a numeroase studii si anchete, Organizatia Mondiala a Sanatatii propune sa se considere ca valori normale ale tensiunii arteriale (TA), presiunile sanguine situate intre 110 - 140 mm coloana de mercur (Hg) pentru TAs - sistolica, si intre 54-90 mm Hg, pentru TAd - diastolica. Astfel, o persoana este diagnosticata azi cu HTA daca valorile presionale depasesc 140 mm Hg (TAs) si/sau 90 mm Hg (TAd), inregistrate de 3 ori, la interval de o saptamana (HTA forma usoara sau medie), sau la valori de peste 180/ 110 mm Hg, de la prima masuratoare (HTA severa). HTA este oscilanta, daca apar cresteri moderate, pe fondul unor valori tensionale normale, si este paroxistica, cand cresterile sunt mai mari si brutale. HTA este poate cea mai raspandita boala cardiovasculara in intreaga lume, fiind afectati peste jumatate de miliard de oameni. Riscul afectiunii creste cu varsta (dupa 60 de ani, cu peste 40%) si este mai mare in tarile dezvoltate (10-20%), existand colectivitati primitive, in care boala este rara sau necunoscuta. Spre exemplu, in Occident, unul din 5 locuitori sufera de HTA, iar la noi in tara se estimeaza a fi 1,5 milioane de hipertensivi.
Se considera ca 50% din pacienti sunt nediagnosticati, iar 50% din hipertensivii diagnosticati nu urmeaza nici un tratament, ceea ce face din aceasta afectiune o problema de sanatate publica. HTA este un factor de risc pentru alte boli, fiind o cauza importanta de deces. Chiar si cresteri mici ale TA duc la reducerea sperantei de viata, de la 77 la 70 de ani. Afectand populatia aflata in plina activitate, HTA altereaza profund calitatea vietii si are serioase implicatii socio-economice, pe care medicina naturista le poate ameliora semnificativ.
Nu putem trai ignorand legile naturii
Cunoasterea cauzelor care duc la aparitia HTA este importanta, deoarece combaterea lor elimina, diminueaza simptomele sau chiar impiedica aparitia bolii. Conform literaturii de specialitate, principalele cauze ar fi: ereditatea (in familiile de hipertensivi); consumul excesiv de sare (peste 10 g pe zi); supraalimentatia si consumul de grasimi animale (solide, saturate, cu risc aterogen); obezitatea si sedentarismul; consumul de cafea (inclusiv bauturile de tip Cola, ce contin cofeina si care produc vasoconstrictie arteriala); alte substante excitante, ca alcoolul, fumatul; consumul cronic al unor medicamente (anticonceptionale, cortizon, antiinflamatorii etc); stresul, factori psiho-emotionali (anxietate, teama), tipul comportamental B (persoanele mai agresive, care vor sa castige cu orice pret pe plan social, profesional etc. sau conditiile socio-culturale (situatii dificile de viata, tensiune in familie, relatii interpersonale necorespunzatoare pe termen lung).
La nivelul arterelor, acesti factori determina reducerea diametrului si a elasticitatii peretilor, fenomen care in timp devine foarte greu reversibil si genereaza numeroase simptome neplacute: dureri de cap, mai ales la ceafa (cefalee), care apare foarte frecvent noaptea, catre dimineata; vajaieli in urechi; tulburari de vedere (puncte optice negre, "muste zburatoare", "incetosari") sau chiar orbire tranzitorie; amorteli, furnicaturi, senzatie de frig la maini si la picioare; pareze, slabiciuni trecatoare, astenie fizica; palpitatii, dureri in regiunea inimii, uneori anxietate; urinat putin si des (polakiurie nocturna); uneori tulburari cerebrale (lapsusuri, momente de absenta, uitare, ameteli) etc. Boala poate evolua cu complicatii grave (accident vascular cerebral, infarct miocardic, hemoragie, afectare renala), cu consecinte foarte serioase asupra calitatii si duratei vietii. De aceea, nu putem ignora legile naturii si e necesar ca cei afectati sa-si armonizeze modul de viata si tipul de comportament, pentru a-si recastiga sanatatea si bucuria de a trai, care li se cuvin.
Fitoterapie
Plantele medicinale nu scad brusc tensiunea arteriala (de aceea ele nu pot inlocui medicatia hipotensoare), dar nici nu au efecte adverse, si daca sunt administrate in paralel cu medicamentele, un timp suficient de lung (minimum 6-9 luni), mai ales sub forma de pulbere si in asociere cu o dieta curativa adecvata, ele isi vor insuma efectele. Fitoterapia poate influenta ritmul cardiac si vasodilatatia arteriala si capilara, iar atunci cand boala nu are drept cauze leziuni organice (renale) ajuta la reducerea importanta a dozelor de medicamente (in formele avansate) si chiar le elimina complet (in hipertensiunile usoare).
* Talpa-gastei (Leonurus Cardiaca) produce relaxarea vaselor sanguine care alimenteaza cordul, fiind cunoscut ca un adevarat miracol in terapia bolilor cardiovasculare. Datorita alcaloizilor si uleiurilor volatile pe care le contine, are actiune antispasmodica si sedativa. Acum este inflorita si se poate recolta usor de pe marginea drumurilor, a padurilor si poienilor sau pe langa garduri si terenuri necultivate.
* Paducelul (Crataegus Oxycantha) este un hipotensor bland si eficient, de aceea este considerat un elixir in bolile cardiovasculare. Diminueaza extrasistolele cardiace, este vasodilatator coronarian puternic, diuretic bun si calmant al sistemului nervos. Florile de paducel, asociate cu valeriana, vascul si talpa-gastei isi potenteaza efectul medicinal.
* Vascul (Viscum Album) este cunoscut inca din medicina medievala ca reglator cardiac. Este un hipotensiv puternic, diuretic usor si calmant. La administrarea preparatelor de vasc trebuie respectate strict dozele indicate (max 1-2 g/24 h), deoarece produce intoxicatii in cantitati mari.
* Teiul (Tillia Specie), datorita actiunii sedative, intra in compozitia ceaiului calmant impotriva tulburarilor cardiace. Scade tensiunea arteriala prin efectul calmant si diuretic puternic al florilor sale galbene, cu aroma binecunoscuta.
* Coada-calului (Equisetum Arvense) se utilizeaza in asociere cu celelalte plante pentru efectul diuretic pe care il produce.
* Isopul (Hyssopus Officinalis) scade presiunea sanguina, datorita hesperidinei (o glicozida flavonica care are efect vasodilatator puternic). Este o planta sfanta, amintita in psalmii lui David, care favorizeaza eliminarea apei din tesuturi si scade fragilitatea capilara.
* Anghinarea (Cynara scolymus) scade colesterolul din sange, decongestioneaza ficatul si vezica biliara si este diuretic. Se foloseste in insuficienta cardiaca si diminueaza hipertensiunea.
* Patlagina (Platange Lanceolata) este usor hipertensiva, scade colesterolul si, datorita mucilagiilor, are proprietati emoliente.
* Traista-ciobanului (Capsella Bursae Pastoris) are actiune vasodilatatoare coronariana si regleaza tensiunea arteriala.
Aceste plante de leac se gasesc usor la Plafar sau in farmacii, simple, sub forma de tincturi sau pulberi, in diverse formule, si se administreaza conform indicatiilor de pe prospect. Acasa se pot face si amestecuri de plante cum ar fi:
A: coada-calului 20 g, talpa-gastei 20 g, anghinare 10 g, paducel 20 g, sunatoare 10 g (administrate sub forma de macerat la rece, lasat timp de 12 ore, 2 lingurite la 400 ml apa). Se strecoara si se bea a doua zi, in 4 reprize).
B: tei 20 g, vasc 10 g, isop 20 g, patlagina 20 g, traista-ciobanului 10 g (se amesteca si se administreaza ca la punctul A).
Dieta
Urmareste eliminarea factorilor de risc aterosclerotici si a excitantelor mai sus amintite. Dintre alimentele recomandate zilnic amintim: patrunjel - 30 g, mere - 200 g, varza - 100 g, tarate de grau in mancare - 50 g, paine integrala. Doctorul Jean Valnet recomanda bolnavilor de HTA si fragi, masline, struguri, orez, secara si alge ("Tratamentul bolilor prin legume, fructe si cereale"). La meniul zilnic, se mai pot adauga: fasole verde pastai, spanac, sparanghel, ardei gras verde, rosii, usturoi (1-2 catei pe zi, in cure de 10-15 zile), castravete, dovlecei, soia, praz, telina, papadie, porumb, pere, pepene galben, caise, prune.
Sucuri proaspete (in cure de cate 10 zile/luna) din: 1. mere (300 ml) cu morcov (200 ml) si apa (300 ml); 2. varza (100 ml) si apa (100 ml); 3. morcov (100 ml) cu portocale (100 ml); 4. castravete (100 ml) cu grapefruit (100 ml) si apa (100 ml); 5. aloe vera (40 ml) cu (50 ml) apa. Sucurile se beau cu inghitituri mici, dupa apetenta si preferinta fiecaruia, cel mai bine dimineata.
Alimente interzise: grasimi animale, unt, margarina, smantana, cafea, exces de sare si condimente.
Relaxarea reduce HTA
Un studiu inedit publicat in prestigioasa revista de medicina interna "The Lancet" (SUA) arata ca exercitiul yoga de relaxare - Shavasana, practicat 30 minute pe zi, scade semnificativ valorile TA, fiind cel putin echivalent unei clase importante de medicamente anti-HTA: inhibitorii simpatici (in care intra spre exemplu clonidina, alfametil-dopa, rezerpina, alfa si beta-blocantele), dar fara a avea in schimb reactiile adverse binecunoscute ale acestora. Dintr-un grup de 20 de pacienti hipertensivi, care au practicat execitiul de relaxare, minimum de 3-4 ori pe saptamana, dupa 3 luni: 9 persoane nu au mai avut nevoie de medicamente, 7 le-au redus cu 60%, iar 4 si-au pastrat medicatia alopata, dar si-au eliminat totusi migrenele si depresiile. Metoda utilizeaza si un relaxometru care inregistreaza activitatea sistemului nervos simpatic, prin 2 electrozi aplicati pe piele. Cand tensiunea creste, se induce la casti o muzica linistitoare, amintind bolnavului ca trebuie sa se relaxeze. Tehnica: intr-o tinuta lejera, intinsi pe un pat drept, cu bratele pe langa corp si picioarele putin departate, in modul cel mai simplu se dau mental comenzi de relaxare corpului, pe segmente, pornind de la talpile picioarelor si pana in crestetul capului.
Dupa prof. Dr. L. Gherasim, "tehnicile de relaxare bazate pe autosugestie, concentrare asupra unor ganduri relaxante si exercitii respiratorii pot reduce tensiunea arteriala, in special la indivizii cu stres mental crescut. Succesul tratamentului nefarmacologic necesita insa aderenta bolnavilor la schimbarea modului de viata, cei mai indisciplinati bolnavi fiind cei care ar beneficia cel mai mult de el". (Medicina Interna, vol. II, Editura Medicala).
Presopunctura
Se vor masa timp de 10 minute urmatoarele puncte, in sensul acelor de ceas:
* Mlastina vantului - la coltul insertiei parului de la baza cefei, stanga si dreapta;
* Valea luminoasa - la jumatatea arcadei (boltei), pe interiorul talpii piciorului.