Asociatia A.R.A. este singura institutie care a denuntat public, inca din anul 2006, interpretarea abuziva a Studiului de impact asupra mediului al Proiectului de la Rosia Montana de catre Gold Corporation. A.R.A. a aratat ca Gold Corporation a minimalizat si a distorsionat concluziile alarmante trase in studiu, cel putin in privinta Patrimoniului Rosiei Montane. In ultima vreme, Gold Corporation si-a intensificat presiunile asupra oficialitatilor si opiniei publice, pentru a-i fi aprobat proiectul. D-na Monica Margineanu Carstoiu, presedintele A.R.A., atrage atentia autoritatilor ca acest proiect minier va avea consecinte catastrofale. A.R.A. considera ca pastrarea patrimoniului cultural si a mediului istoric este o conditie a supravietuirii Romaniei. Si incearca sa apere patrimoniul si mediul, inclusiv la Rosia Montana.
"Directia de Cultura Alba refuza trecerea in patrimoniu a unor case si biserici"
- Ce loc ocupa Rosia Montana in preocuparile dumneavoastra?
- Situatia dramatica de la Rosia Montana a devenit pentru noi o problema prioritara, pentru ca este de importanta nationala. Pe langa dezbaterile despre soarta patrimoniului de la Rosia, membrii asociatiei au intocmit cereri de clasare - adica, de trecere in patrimoniul national - pentru 50 de case si biserici istorice, pe care le-a inaintat, in zadar, Directiei de Cultura Alba. Aceasta directie a refuzat sa declanseze procedurile de clasare, incalcand astfel legea. Cu toate acestea, asociatia a desfasurat, in urma cu doi ani, lucrari de urgenta, de sprijinire si asigurare a structurilor aflate in pericol de prabusire, la casele oficiului parohial reformat si unitarian. Seria scolilor de vara A.R.A. continua vara aceasta la Rosia si are ca tema documentarea patrimoniului construit.
- Prin ce este Rosia Montana unica in Europa si care este importanta ei in istoria romanilor?
- Constat ca unii concetateni ai nostri, altminteri foarte avantati si sonori in a-si clama clarviziunile privind dezvoltarea prezenta si viitoare a Romaniei, sufera de autism cand este vorba de Rosia Montana. Si totusi, aceasta asezare din Muntii Apuseni este unul din locurile de mare faima ale lumii, pana mai ieri datorita mostenirii lasate modernitatii de istoria sa, dar in anii din urma si din cauza tragediei care sta sa se intample, in caz ca aceasta mostenire va fi calcata in picioare. Rosia Montana, cu galeriile sale romane, a devenit parte pretioasa a patrimoniului cultural universal. Dupa secolul al XII-lea, pana la descoperirea Lumii Noi, si chiar dupa aceea, Muntii Apuseni au fost pentru Europa un Eldorado. Acest Eldorado a lasat urme, vestigii... patrimoniu. Ca sa nu mai vorbim de unele dintre galeriile nou descoperite de catre echipa franceza a doamnei Beatrice Cauuet: galeriile dacilor!
"Cum sa distrugem un simbol national?"
- Rosia Montana este la fel de importanta prin arhitectura sa si prin peisajul industrial al mineritului aurifer traditional. Ce semne primim din secolele trecute?
- Aceasta asezare este oglinda unui tip de convietuire particulara, intre diferite comunitati. Asa cum in antichitate cei care lucrau in minele romane veneau din diferite provincii ale imperiului, mai tarziu minerii vor veni aici din toate partile imperiului habsburgic. Aceasta realitate poate fi inca citita in articulatiile stilistice ale fatadelor caselor din centrul istoric sau ale celor cinci biserici ridicate prin straduinta diverselor comunitati - exemple remarcabile ale arhitecturii istorice, cu accente baroce sau clasiciste sau traditional romanesti. Acestea si altele, despre care nu este loc sa vorbim acum, formeaza zestrea mostenita de Romania prin Rosia Montana. Zestre invesmantata in peisajul minunat al muntilor purtatori de aur si argint, raniti deja de exploatarile miniere de dupa razboi. Aceste rani trebuie vindecate, nu extinse! Cunosc profesionisti ai patrimoniului din alte tari care nu inteleg cum este posibil sa mai facem confuzia intre viitorul Rosiei Montane si viitorul cu respiratie scurta al unei exploatari miniere distrugatoare; cum este posibil sa fim dispusi a distruge un simbol national intrat in comuniunea marilor valori universale, oricati bani s-ar oferi pentru asta!?
- Compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) promite ca va restaura si proteja centrul istoric. Cata credibilitate are aceasta promisiune?
- Nici nu poate fi vorba de credibilitate. Companiei i se potriveste o expresie aplicata in secolul al XIX-lea de catre Heine unor politicieni: "a aduce adevarul in slujba minciunii". Compania aduce adevarul in slujba minciunii, tratand societatea romaneasca ca pe o turma de ignoranti si destarati, ahtiati dupa sticlele lor colorate, asemenea unor proaspat coborati din copaci. RMGC e tot atat de credibila cat ilegalitatile pe care le-a comis, cat demagogia solutiilor oferite pentru protejarea patrimoniului pe care, in fapt, il condamna; cat aiuritoarea pretentie de a masca irecuperabile distrugeri propunand solutii caraghioase de conservare; cat "purtatorii ei de steaguri", care nu sunt in stare sa distinga intre valoarea replicii unui monument si valoarea monumentului original. In schimb, au pretentia sa fie luati in serios! Varianta lor de "salvare" a galeriilor romane este de tot rasul: distrugerea inestimabilelor vestigii poate fi compensata prin realizarea pe un alt amplasament a unor copii! Nu-mi pot da seama daca e vorba aici de rea credinta sau numai de prostie! Oricine poate afla ca apelul la replici, in cazul unor monumente din Europa, nu apare pentru a compensa distrugerea operei originale ci, dimpotriva, ca o metoda de a proteja originalul de "furia culturala" a turistilor.
- Centrul istoric al Rosiei se afla in paragina. "Furia culturala" a fost inlocuita de "furia demolatoare" sau cu nepasarea?
- Intr-adevar, in centrul istoric, ca si in restul sitului, situatia este dramatica. Statutul sau de monument istoric, consfintit prin lege, nu l-a aparat. Dupa cum se vede, proprietarul majoritatii caselor, compania RMGC, este mai presus de lege. In timp ce clameaza restaurarea, a facut disparute case istorice, a "uitat" de altele, pentru a se degrada si ruina de la sine. Unde pretinde ca a "restaurat", compania isi etaleaza indiferenta fata de principiile elementare ale restaurarii, utilizand materiale inadecvate. Statul nu a intervenit, desi legea monumentelor istorice ii permite sa exproprieze edificiile istorice periclitate, pentru a le asigura protectia, atunci cand proprietarul incalca legea, impingandu-le de facto spre colaps. Viitorul este sumbru daca aplicarea legii va fi temporizata. Praful se va alege si de centrul istoric, daca proiectul primeste unda verde! Vibratiile de durata si socurile pe care le genereaza pun in pericol structurile istorice, nu intamplator transportul greu este interzis in zone cu monumente istorice. Ce sa mai vorbim de explozii! Dar compania stie aceste lucruri! In anul 2003, membrii Consiliului International al Mineritului, din care face parte si unul dintre actionarii importanti ai companiei RMGC, au semnat un acord prin care se angajeaza sa se abtina de la orice operatiuni miniere, de explorare sau de extractie, in siturile apartinand patrimoniului mondial. Iata recunoasterea oficiala ca mineritul contemporan este incompatibil cu protejarea patrimoniului!
"Patrimoniul Rosiei Montane e mai valoros decat aurul"
- Totusi, compania contribuie la construirea unei biserici noi in centrul istoric al Rosiei. De ce o face?
- Compania aplica o veche metoda de succes: "Cu o mana dai pomana, cu cealalta strangi de gat". In acest caz insa nu compania e problema, ci aceia care se cred in drept sa ridice acum la Rosia o biserica noua, inainte de a se asigura ca cele vechi nu vor fi clintite din loc... si accepta cadouri de la cei care urmaresc sa le clinteasca! La urma urmei, cine si-a permis sa avizeze un asemenea proiect? Ma cam tem de raspuns...
- RMGC a atras de partea sa o parte a locuitorilor si autoritatile judetene, pentru care cuvantul "patrimoniu" nu are nici un inteles. Cum a reusit?
- Din pacate, interesele companiei s-au intalnit cu lipsa cronica de educatie a unei parti din societatea romaneasca, privind respectarea si protejarea propriului patrimoniu cultural, dublata de indiferenta endemica fata de calitate, care ne submineaza capacitatea de recunoastere a valorilor. In asemenea conditii, o populatie de buna credinta, dar impardonabil impinsa spre saracie, si care habar nu are ce inseamna dezvoltarea durabila sau turismul durabil, a fost lasata sa devina victima unei manipulari fara precedent, fata de care statul roman nu a avut nici o reactie. Cum poti convinge o comunitate, careia i s-a indus ideea ca unica ei sansa de supravietuire este "mineritul stramosesc", ca este posesoarea unui tezaur mult mai valoros decat aurul, ca exploatarea acestui tezaur o poate conduce spre bunastare pe termen lung, cand nimeni, niciodata, nu a pregatit-o sa inteleaga acest lucru? Toata lumea se face a uita ca un asemenea minerit, cat o fi el de stramosesc, nu va dura decat 15-20 de ani! Ce vor face apoi intr-o zona moarta?
"Rosia Montana e o problema nationala pe care trebuie sa o rezolve statul"
- Opozantii proiectului au fost mereu acuzati ca nu propun nimic pentru eradicarea saraciei din sat. Este adevarat?
- Nu opozantii proiectului pot rezolva problema saraciei de la Rosia! Nu "opozitia" poate extrage Rosia de sub incidenta reglementarilor unui PUG inept, anume facut sa impiedice orice alta varianta de dezvoltare, in afara celei propuse de companie! Singurul care poate sa faca acest lucru este statul roman. Statul roman, daca e in stare sa raspunda misiunii sale, este obligat sa repare macar in ceasul al 12-lea ceea ce trebuia sa faca de mult, pentru ca Rosia Montana este o problema a Statului roman, o problema nationala, nu o problema locala.
- Presedintia Romaniei, Ministerul Culturii sunt din nou solicitate sa sprijine proiectul minier. Credeti ca vor accepta?
- In raportul de urgenta al Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul construit, situri istorice si naturale, distrugerea patrimoniului cultural si natural de la Rosia era echivalata cu un atac la siguranta nationala. Cand a lansat, in 16 septembrie 2008, acest raport, presedintele Romaniei a afirmat ca-si insuseste pana la ultimul cuvant continutul acestuia. La randul sau, ministrul Culturii, prin natura functiei sale, este obligat sa apere patrimoniul cultural al tarii. Cum sa i se ceara sa-l distruga? Credeti ca este posibil ca instantele statului roman sa se sinucida, luandu-si raspunderea unui nou aviz, pe baza unor ilegalitati?
Doamnei Monica Margineanu Carstoiu ii puteti scrie la e-mail: margineanu_monica@yahoo.fr