La o prima vedere, cauza destramarii unui colectiv jurnalistic talentat si a demolarii unui ziar de analiza pare a fi fost actul de cenzura al noului director, in cazul unui articol despre colaborarea cu Securitatea, a prietenului sau, poetul Petru Romosan. Reactia starnita de acest act a fost exagerata. Petru Romosan a fost una din victimele sistemului represiv comunist si, probabil, nu cea mai reprezentativa. Colaboratori ai Securitatii, obligati sau benevoli, au fost nume mult mai grele decat un tanar literat aflat, in acea vreme, la debutul in cariera. "Dosarul Romosan" a fost impus, mai degraba, din ratiuni extramediatice, legate de numirea lui Nistorescu la sefia unui ziar, pana acum, aparent cel putin "echidistant".
Toti consumatorii de produse media au auzit de Cornel Nistorescu. Dupa 1990 a devenit unul dintre marii jurnalisti ai tarii, cu merite absolut incontestabile in promovarea libertatii presei. C. Nistorescu a pledat pentru dreptul la opinie independenta a jurnalistului si pledoaria lui a avut de multe ori - in articole - efecte devastatoare pentru sistemul socio-politic in functiune. Cu timpul, C. Nistorescu a devenit aproape o institutie. Retragerea lui din presa, benevola, a lasat un gol pe care emulii l-au umplut cu dificultate. O plecare pe care multi au considerat-o definitiva. Dar iata ca n-a fost asa. Nistorescu revine pe scena publica in forta, atacand ierarhia politica si sociala a momentului. Directia e alta, insa. Adversarul ireconciliabil al sistemului indus de succesorii din aparatul de partid ai lui Ceausescu, a trecut brusc de partea cealalta, atacandu-l feroce tocmai pe cel care si-a propus demolarea respectivului sistem, presedintele Basescu.
Dreptul la libera opinie al jurnalistului este un drept castigat in postcomunism. Incrancenarea este, totusi, prea mare. Atacurile exacerbate, uneori peste orice limita rationala, il vor izola si mai mult pe temutul ziarist. Exista riscul ca Nistorescu sa fie considerat o posibila arma pentru cei care s-au coalizat impotriva presedintelui tarii. "Jurnalistul independent" C. Nistorescu risca sa-si piarda orice urma de credibilitate, sa se inregimenteze, sa treaca in slujba unor structuri ale caror interese sunt evidente. "Dosarul Romosan", repet, nesemnificativ pentru o societate unde "colaborarile" au fost extrem de numeroase - cele mai "grele" clasificate inca in lipsa oricarei deschideri totale a arhivelor Securitatii - i-a servit insa pentru punctarea publicitara a revenirii. C. Nistorescu a realizat, cu talent, un poem al prieteniei si inocentei juvenile (reale) a celui "pus in discutia publica", pe de alta parte, gestul sau a dus la eliminarea unor jurnalisti ai "Cotidianului", mai putin obedienti fata de "linia" sugerata de patronat si asumata de noua conducere. Retragerea unor personalitati afirmate si credibile, de la Emil Hurezeanu la Robert Turcescu, a lasat camp deschis revenirii lui Nistorescu pe "o punte de comanda". Comanda reala se afla - totusi - in spatele puntii.
In cei douazeci de ani de la rasturnarea totalitarismului, mass-media romaneasca s-a transformat, adaptandu-se treptat cerintelor "pietei". Institutiile mediatice care n-au rezistat concurentei prin obiectivitate, civism si claritate, au fost nevoite sa-si caute "sponsori", sa intre in slujba unor grupuri de interese, axate in primul rand pe capturarea sursei satisfacerii acestora, puterea. Cele mai multe scandaluri si dezvaluiri de presa au devenit "reglari de conturi", adeseori incheiate cu transformarea brusca a albului in negru si invers, dupa cearta sau impacarea adversarilor. Majoritatea jurnalistilor s-au conformat, devenind, constient sau nu, mercenari, unelte ale mogulilor din umbra. Putini dintre cei realmente independenti au fost mentinuti in presa aservita, pentru ca "stapanii" au vrut, oricum, sa mentina glazura de credibilitate a "jucariilor" lor. La momente de alerta pentru propriile interese, cum se intampla acum, ei au fost eliminati fara scrupul. Alerta provine, in acest moment, din posibilitatea ca d-l Basescu, personajul negativ pentru sistemul impus de clasa politica mostenita din comunism, sa fie reales presedinte al Romaniei. D-l Basescu nu a reusit in mandatul actual sa demoleze "sistemul ticalosit", dar i-a provocat daune serioase, ramanand in afara mafiei transpartinice a politicienilor. Regruparea celor "322", campania mediatica generalizata impotriva lui nu i-au redus determinarea. Greselile si chiar defectele sale temperamentale au dat apa la moara dusmanilor sai, care au decis, intr-un efort suprem, sa se solidarizeze, apeland la performerii doritori sa o faca. Aproape toate trusturile mediatice au trecut la atac. Promovarea lui C. Nistorescu la "Cotidianul" are menirea de a pune trustul Realitatea-Catavencu pe aceeasi linie.