Codex Alimentarius, sub lupa specialistilor * Dr. farm. OVIDIU BOJOR

Florentin Popa
- Membru al Academiei de Stiinte Medicale -

"Codex Alimentarius nu este o lege a U.E. El nu face decat recomandari"

- D-le Bojor, prin presa si prin posta electronica au aparut o serie de articole care au cam speriat lumea, cu privire la Codex Alimentarius. Dvs. insiva ati organizat o conferinta de presa, referitoare la acest subiect. Ca sa lamurim problema: ce este, de fapt, acest Codex?

- Codex Alimentarius a fost initiat in 1962 si cuprinde 29 de volume destul de stufoase care se refera la o serie de masuri - unele obiective si necesare, altele absolut aberante - referitoare la produse naturale, alimente, plante medicinale, culturi agricole etc. Important este sa precizez ca acest pachet de masuri, aparut si in Romania la 31 decembrie 2008, nu face decat recomandari! Codex Alimentarius nu este o lege a Uniunii Europene care sa ne oblige sa renuntam la produsele traditionale sau naturale si sa le inlocuim cu produse de sinteza, ca urmare a intereselor marilor companii de medicamente, asa cum se speculeaza in unele articole din presa. Aceste recomandari sunt foarte precise, dar nu au valoare de lege, impusa tuturor tarilor. Orice individ are libertatea sa aleaga intre un medic alopat, un medic homeopat, un medic de medicina naturala, chinezeasca, ayurvedica etc., precum si tratamentul pe care doreste sa-l urmeze. De asemenea, orice individ poate alege cu ce sa se hraneasca, in functie de zona geografica in care traieste si de obiceiurile alimentare pe care le are.

- In unele articole din presa se afirma ca acest Codex intentioneaza sa puna in afara legii orice metoda alternativa in domeniul sanatatii, cum ar fi terapiile naturale, folosirea suplimentelor alimentare si a vitaminelor - tot ceea ce ar putea constitui mai mult sau mai putin un potential concurent pentru industria chimiei farmaceutice.

- Acestea sunt niste interpretari tendentioase. Suplimentele nutritionale sunt absolut necesare pentru a preveni o serie intreaga de probleme. De exemplu, in solul romanesc nu exista seleniu, care este absolut necesar bunei functionari a organismului. De asemenea, magneziul este foarte rar, nu mai vorbesc de vitamine. Si atunci, daca in sol nu exista aceste microelemente, planta nu are de unde sa le procure, decat daca se introduc cantitati mici in sol si se fertilizeaza cu ceea ce ii lipseste. Fiecare popor are o alimentatie specifica, formata in mii de ani de existenta intr-un anumit teritoriu. Alimentatia trebuie adaptata zonei geografice in care traieste fiecare populatie. De exemplu, un eschimos are nevoie lunar, pentru a supravietui conditiilor meteo vitrege, de 800 de grame de grasime animala (de foca, de balena etc.). In schimb, daca i se dau 80 de grame de grasimi unui african, el moare in doua zile. La noi, alimentatia rationala este gandita in functie de anotimp. Iarna avem nevoie de aport de proteine, de grasimi, lipide si vitamine, asadar de mai multe calorii. Primavara incepe perioada de dezintoxicare, consumam mai multa verdeata, iar astfel facem trecerea la regimul ovo-lacto-vegetarian, fara sa uitam insa ca avem nevoie si de carne.
In functie de proprietatile solului, de calitatea plantelor de cultura si de nevoile organismului, poate ca este bine sa introducem in agricultura unele substante minerale care ne lipsesc, dar asta nu inseamna ca vom consuma cereale, fructe si legume tratate chimic...

- Tot in Codex scrie ca agricultura si alimentatia animalelor vor fi reglementate conform normelor fixate de trusturile farmaceutice, interzicandu-se, in principiu, agricultura bio!

- Aceste intrepretari sunt eronate. Repet: Codexul nu impune astfel de principii, face numai recomandari. Alimentele bio sunt din ce in ce mai cautate in lume. Aici as veni cu un exemplu, in privinta laptelui. Laptele tratat termic, pasteurizat, isi pierde circa 30% din calitati. Nu mai vorbesc despre cel atomizat - la 200-300C, se distrug toate enzimele, toate substantele nutritive din lapte. Gasim in magazine lapte cu valabilitate de trei luni, sau chiar de sapte luni, in cutii de carton, asezat frumos pe raft, la caldura. Va dati seama ce fel de lapte este acesta! Putem da si noi lectii Comisiei Europene in privinta alimentatiei cu produse naturale. Eu am niste prieteni foarte buni la Timisoara, care au cumparat automate speciale pentru lapte. Aduc lapte de la ferme autorizate, controlate sanitar-veterinar, il racesc la 2gr.C, il pun in dozatoare si, cu numai 50 de bani, poti sa bei pe strada un pahar cu lapte proaspat, neprelucrat termic. Ce-i mai bun pe caldura asta, decat un pahar cu lapte rece, muls de dimineata?

- Alte recomandari ale Codexului stipuleaza ca produsele care contin organisme modificate genetic nu mai trebuie sa fie etichetate corespunzator. In plus, din cele 12 substante chimice despre care se stie ca sunt cancerigene (interzise in 176 de tari, inclusiv in SUA), Codexul reintroduce in industria alimentara 7 substante...

- O ineptie, la fel ca la iradierea cu cobalt a alimentelor conservate, pentru distrugerea microorganismelor ce le pot afecta calitatea si termenul de garantie! Repet, acestea sunt doar recomandari ale "specialistilor" internationali, dar Romania nu este obligata sa adopte aceste masuri. Este clar ca unele recomandari sunt impuse politic de marile trusturi chimico-farmaceutice, dar nici un om cu "scaun la cap" nu va accepta sa-si otraveasca cu buna stiinta populatia... Cel putin asa sper.

- Recomandarile Codexului au ajuns deja in Parlamentul Romaniei. Ce se va intampla daca vor fi adoptate ca reglementari, tinand cont de modul cum se voteaza la noi unele legi "pe banda rulanta", fara a fi analizate corespunzator?

- Intr-adevar, Codex Alimentarius este in curs de dezbatere in Parlament. Totusi, este important sa se stie ca parlamentarii nu pot vota aceste reglementari, decat atunci cand se termina studiile in comisia de specialitate. D-l prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, face parte din comisia respectiva si eu am mare incredere in dansul, dar si in ceilalti specialisti care vor dezbate punct cu punct fiecare recomandare, tinand cont de beneficiile sau prejudiciile pe care le poate aduce populatiei tarii noastre. Sunt convins ca aceasta comisie nu va lasa la voia intamplarii sanatatea populatiei. Repet, fiecare tara alege ce vrea din aceste recomandari, ele nu pot fi impuse ca lege.

- Totusi, daca unele din recomandarile Codexului vor fi acceptate, care vor fi rezultatele punerii lor in aplicare? Se schimba ceva la noi in tara, referitor la alimentatie si la produsele naturale?

- Optiunea ne apartine strict individual. Eu niciodata nu mananc decat ceea ce creste in conditii bio, ma aprovizionez numai de la tarani, pe care-i cunosc de ani de zile. Prefer urda romaneasca, branza de burduf romaneasca, cascavalul afumat, telemeaua de oaie sau de capra din zona Sibiului. Niciodata nu m-a tentat branza frantuzeasca mucegaita, nu folosesc de 50 de ani nici o substanta chimica medicamentoasa, iau zilnic suplimente nutritionale, pentru ca sunt convins ca medicina viitorului este cea preventiva, nu cea curativa. Nimeni nu ma va putea obliga vreodata sa-mi schimb modul de viata, chiar daca, dintr-o mare eroare, unele din recomandarile Codexului vor fi puse in aplicare!...

- Ce este de facut cu acest Codex?

- Comisia de specialitate isi va spune cuvantul. Nu ma indoiesc ca specialistii nostri, dintre care unii cu nume "grele" in domeniile de pregatire din care fac parte, vor elimina toate acele recomandari aberante, care pot aduce prejudicii sanatatii populatiei. Pana la urma, nu trebuie sa adoptam nici macar una din recomandarile Codexului! Am mai trecut noi prin astfel de "incercari"... Amintiti-va acea aberanta dispozitie europeana prin care toate branzeturile trebuiau sa fie ambalate in pungi de plastic, etichetate cu zona din care provin si termenul de garantie, apoi transportate in camioane frigorifice... Noi de mii de ani tinem branza la putina, in zer, si n-are nimic! Cat despre conditiile de transport si alte "alarme false" ale membrilor Comisiei Europene, ei nu-si dau seama ca cea mai buna dovada a calitatii unui produs este la indemana oricarui consumator roman: noi luam branza "pe gustate", ceea ce in alte tari europene nu mai exista! Asa va fi si cu acest mult discutat Codex... Romanii au avut intotdeauna inteligenta sa gaseasca metode prin care sa salveze si capra, si varza, fara sa uite ca-i pandeste lupul!