Instalat cu concursul lui Lenin, guvernul bolsevic de la Budapesta, condus de Bela Kuhn, ocupase deja, inca din luna mai a anului 1919, intreaga Slovacie, amenintand sa inainteze spre inima Europei, conform directivelor de la Moscova. Reunite la Paris, la Conferinta de Pace, Marile Puteri erau total neputincioase, secatuite de razboi si chiar indiferente si ignorante fata de pericolul real ce le ameninta. Norocul Europei a fost Romania, clasa ei politica vizionara, barbatii ei de stat ce si-au depasit cu mult epoca in care traiau. Ca urmare, fara a cere prea multe "indulgente" de la mai marii Americii, Angliei si Frantei, dar luandu-le totusi consimtamantul formal, Regele Ferdinand, la indemnul primului ministru Ion I. C. Bratianu, da ordin Armatei sa inlature "ghimpele" plantat de fortele iudeo-masonice bolsevice in inima Europei Centrale. Dupa lupte si jertfe grele, pe durata a aproape cinci luni de zile, impotriva unor divizii de husari, secui si "garzi rosii" maghiare, escadroanele de rosiori, comandate de colonelul Rusescu, au fost primele care au intrat, in seara zilei de 3 august, in Budapesta. A doua zi, generalul Gheorghe Mardarescu si generalul Panaitescu au primit defilarea rosiorilor si a celorlalte unitati care au cucerit capitala ungara si au trecut la protectia principalelor institutii eliberate de sub dictatura bolsevica. Nu putem uita ca, in semn de razbunare pentru secole de umilinta indurate de romanii transilvaneni, sergentul Iordan si caprarul Bivolaru s-au urcat pe Palatul Parlamentului si au pus deasupra steagului maghiar o opinca romaneasca, "ca sa fie si talpa Romaniei razbunata", cum noteaza Nicolae Iorga. Apoi soldatii romani si-au dat painea si ciorba de la gura organizand, pe bulevardele centrale, bucatarii de campanie pentru civilii maghiari infometati. In scurt timp, dupa instalarea unui guvern democratic, armata romana s-a retras cu misiunea indeplinita. Imediat au inceput minciunile in presa budapestana de stanga, care-i acuza pe romani ca au furat tot ce le-a cazut in mana, pana si pietrele din pavaj. Nedreptatea era cu atat mai mare, cu cat generalul Mardarescu, desi rugat de Nicolae Iorga si de alti ilustri intelectuali de la Bucuresti si Cluj, a refuzat sa incarce in carutele militare Arhivele Transilvaniei, motivand ca Armata Regala Romana nu se poate cobori atat de jos, incat sa fure din institutiile unui stat strain. Din pacate, a fost singura ocazie clara de a repatria importantele arhive care cuprind istoria romanilor transilvaneni, arhive pe care Ungaria refuza pana in ziua de azi sa le returneze proprietarului de drept.
"Onorati Republica Sovietica Ungara!"
Pentru cei care-si inchipuie ca a fost doar o gluma a istoriei, cum se mai aud unele glasuri pe la Budapesta, iata ce fel de "dictatura a proletariatului" doreau bolsevicii unguri sa planteze in inima Europei: statul urma sa detina toate proprietatile publice si private; fiecare cetatean urma sa primeasca un salariu fix. Cetateanul trebuia sa fie supus guvernului sau risca condamnarea la moarte; nimeni nu avea dreptul sa protesteze; fiecare angajat trebuia sa fie multumit cu salariul pe care-l primea; proprietarii de magazine erau obligati sa predea marfa din depozite guvernului; burghezii erau somati sa predea toata averea la stat. Cele "Zece Porunci Comuniste" erau afisate in toata Budapesta. Iata unele dintre indemnurile imprumutate direct de la Moscova: "Aparati puterea proletariatului". "Luptati pentru Ungaria Rosie". "Onorati Republica Sovietica Ungara si respectati ordinele acesteia". "Nu iesiti din rand, ramaneti alaturi de camarazii vostri". "Nu uitati ca sunteti inconjurati de inamici. Strangeti cu putere armele in maini, iar frontierele nationale vor fi maturate". "Nu lasati sa intre in randurile voastre nici o persoana care va incita la revolta". "Nu le luati bogatilor casele, vitele, pamanturile sau bijuteriile; lasati acest lucru in seama Consiliului". Frumoasa republica bolsevica timpurie ar fi daruit Europei, daca romanii nu erau vigilenti, vecinul nostru Bela Kuhn, fratele de sange politic al maretului Vladimir Ilici. Pomenit fie in veci numele eroilor romani cazuti pentru eliberarea Europei!