In cadrul unui concurs de proiecte alternative de dezvoltare a Rosiei Montane, organizat de Fundatia Soros, premiul I a fost obtinut de Asociatia "Cultours" din Timisoara. Dupa cum se stie, unii continua sa creada ca doar exploatarea aurului poate scoate zona din saracie, desi exista mii de localitati similare in tara in care dezvoltarea rurala a prins viata si fara existenta unor zacaminte de aur. Echipa de economisti, istorici si sociologi timisoreni de la "Cultours" demonteaza toate teoriile... mineriste, oferind argumente stiintifice de necontestat, in favoarea unei dezvoltari durabile. Alina Albu, directoarea asociatiei, demonteaza cu argumente solide mitul creat in jurul proiectului Gold Corporation si atrage atentia politicienilor ca Rosia Montana are calea ei proprie de dezvoltare, bazata pe turism cultural si valorificarea patrimoniului arheologic.
"O dezvoltare alternativa nu se poate gandi in lipsa turismului"
- Intitulat "Strategie Alternativa pentru o Dezvoltare Durabila in Rosia Montana", studiul Asociatiei "Cultours" exceleaza prin rigoare si nivel stiintific ridicat. Ce surse de documentare ati folosit?
- Beneficiind de sprijinul financiar al Fundatiei Soros Romania, am studiat numeroase publicatii ce trateaza aspecte istorico-culturale, tehnico-miniere, studii de impact asupra mediului, planul de inchidere a activitatii la fosta exploatare din Rosia Montana, date statistice, legislatie, un studiu al Institutului National de Cercetare Dezvoltare in Turism, diverse evaluari ale proiectului RMGC, planul local de urbanism, studii de caz internationale despre zone similare, reconvertite in zone turistice si, nu in ultimul rand, - un chestionar aplicat unui lot de 67 de localnici. Practic, am reusit sa oferim "la cheie" un plan de dezvoltare alternativa a Rosiei Montane, pe baza caruia se pot aplica politici locale si europene. Opozantii proiectului RMGC au fost mereu acuzati ca "demoleaza", dar nu pun nimic in loc. Iata ca avem ce pune in loc, important e sa existe vointa din partea autoritatilor.
- Care sunt premisele de la care ati pornit in elaborarea studiului?
- Ne-am dat seama ca o dezvoltare alternativa mineritului in Rosia Montana nu se poate gandi in lipsa turismului. Istoria spectaculoasa a mineritului, de peste 2000 ani, a lasat un patrimoniu cultural-industrial complex si valoros: zeci de kilometri de galerii, taurile pentru steampuri, cariera Cetate, Muzeul Mineritului cu galeria romana, opere literare legate de minerit (nuvela Fefeleaga, romanul Arhanghelii sau descrierile pitoresti din Tara de Piatra), filme artistice turnate in localitate (Flacari pe Comori sau Nunta de Piatra). Lor li se adauga patrimoniul arhitectural, cu numeroase case de patrimoniu in centrul vechi al comunei, biserici si cimitire cu valoare culturala, precum si peisajul montan pitoresc, specific Muntilor Apuseni, cu fanete si paduri, formatiuni stancoase si lacuri, cu numeroase drumuri pretabile plimbarilor "la picior", cu bicicleta sau pe cal, in caruta sau in sanie. Sunt multe lucruri de facut pentru a crea cu adevarat o zona turistica la Rosia Montana, dar nu trebuie uitat un avantaj deosebit, de care multe alte localitati similare nu au beneficiat: notorietatea, in urma dramei create de proiectul RMGC, care a reusit indirect sa atraga un interes deosebit din partea a diversi specialisti, dar si a mass-mediei romanesti si internationale. In aceste conditii, promovarea Rosiei Montane ca destinatie turistica se va putea realiza foarte rapid. Localnicii adepti ai traditiilor miniere vor putea pune in valoare aceste traditii, realizand prin turism o promovare adecvata a istoriei indelungate a exploatarilor de aur de aici, incepand cu perioada magicului "El Dorado" al lumii antice.
- S-ar putea naste un nou Arieseni sau un nou Bran la Rosia Montana?
- Este gresita o astfel de comparatie. Dezvoltarea turismului la Rosia nu trebuie sa creeze inca o destinatie similara altor zeci de destinatii montane, ci o destinatie unicat, deosebita prin istoria unica a acestei comunitati. Turismul cultural-minier este deja o mare atractie in tarile unde mineritul a avut o istorie indelungata. Rosia are sansa de a deveni emblema acestui tip de turism pentru Romania. In studiul realizat, am oferit mai multe exemple concrete privind conversia patrimoniului minier in patrimoniu cultural-turistic. Am imaginat amenajarea Carierei Cetate intr-o arena de spectacole (concerte si festivaluri) in aer liber, intr-un cadru natural pitoresc, cu o acustica deosebita: Arena Cetate. Acest proiect ia ca model un caz similar din Suedia - Dalhalla, unde o fosta cariera (similara ca suprafata si forma) a fost amenajata cu scena, scaune, parcare si anexe administrativ-comerciale, devenind un produs cultural si turistic de interes international. Realizarea Arenei Cetate ar insemna - pentru Rosia Montana si pentru intreaga zona invecinata - un aport semnificativ de turisti. Acest proiect este direct legat si de Programul de Inchidere a Minelor, care prevede ecologizarea Carierei Cetate, realizand astfel o buna parte din investitiile necesare pentru amenajarea arenei de spectacole.
- Ce se intampla in Europa cu zonele miniere ale antichitatii?
- Zonele miniere cu traditie din Europa, odata cu incetarea exploatarilor industriale, au devenit, mare parte dintre ele, destinatii turistice pentru pasionatii de istorie si arheologie industriala, avand un scop educativ bine definit. S-au creat muzee ale mineritului, unde sunt expuse obiecte specifice acestei activitati, si exista posibilitatea de a trai direct experienta cautarii aurului la nivel individual, ca experienta turistica. Astfel de exemple se gasesc in Franta, la Faymoreau sau Aubin; in Germania, unde situl minier de la Rammelsberg a fost inclus in Patrimoniul mondial; in Spania, la Las Medulas, unde o mina romana de aur a fost declarata zona de protectie UNESCO; in Marea Britanie etc. In ultima perioada, la nivel mondial, legislatia in privinta exploatarilor aurifere, a drepturilor omului si a protectiei mediului s-a inasprit considerabil. In Romania, avem Legea 422 din 2001 prin care, teoretic, vestigiile din Rosia Montana sunt protejate, dar sunt permise prea multe derogari. Mai mult, nici conventiile si tratatele internationale privind patrimoniul, la care Romania a aderat, nu au valoare de lege. De aceea, numai includerea Rosiei Montane pe lista patrimoniului mondial UNESCO ar putea-o salva si ar fi o garantie pentru atragerea unor fonduri consistente necesare reabilitarii.
"Includerea Rosiei Montane in circuitele cultural-turistice ale Europei s-a produs deja"
- Cum s-ar putea face reabilitarea patrimoniului minier din Rosia Montana?
- Pe langa crearea Arenei Cetate, de care am vorbit, Studiul nostru descrie multe posibilitati. Printre acestea, repunerea in functiune a 2-3 steampuri (mori de apa pentru macinarea minereului), in aval de Taul Mare, dupa modelul a zeci de foste exploatari miniere din occident, unde turistii insisi participa, de la caratul minereului cu magarii, pana la alegerea firelor de aur cu saitrocul. Propunem, de asemenea, reabilitarea caii ferate miniere inguste, care lega odinioara Gura Rosiei de galeria Sfanta Cruce (3,8 km), intrand apoi in interiorul minelor, pe o distanta de 4,5 km (unde se pot proiecta materiale video privind istoria locurilor). Infiintarea unui trenulet turistic cu ghid pe acest traseu ar oferi o experienta educativa deosebita si ar fi o atractie de neuitat. Pe de alta parte, fiecare din cele 5 tauri (lacuri de acumulare pentru steampuri, construite de pietrari italieni in secolul al XVIII-lea) se poate amenaja pentru agrement (baie, plaja, barci, pescuit etc.). Vorbind de Muzeul Mineritului, ce adaposteste obiecte din perioada romana, precum si instalatii vechi de exploatare si prelucrare a minereurilor, credem ca ar trebui sa primeasca inapoi (dupa reabilitare) celebrele tablite cerate romane, de la muzeele din Cluj-Napoca si Bucuresti. In fine, pentru a putea pune in valoare acest patrimoniu unic in lume, este nevoie de continuarea programului de cercetari arheologice. Rezultatele obtinute de RMGC la descarcarile arheologice, cu tot interesul lor de a le bagateliza valoarea, sunt deosebite. Pentru a proteja si pune in valoare aceste descoperiri, este necesara amenajarea unui parc arheologic cu mai multe puncte de interes, incluzand necropola romana de langa Taul Cornii. In acest context, se cuvine precizat un lucru: includerea Rosiei Montane in circuitele cultural-turistice ale Europei s-a produs deja, ca dovada sunt zecile de autocare si sutele de turisti straini si romani care vin aici in fiecare an.
- Cativa lideri de sindicat din anturajul companiei Gold Corporation spun ca, daca dispare mineritul, dispare si comunitatea din Rosia Montana. Cat adevar este in aceasta amenintare?
- Nu merita nici un comentariu o astfel de predictie copilareasca. Noi demonstram ca, pe termen scurt, crearea a numeroase locuri de munca se poate face prin Programul de Inchidere a Minelor, dar si prin restaurarea cladirilor de patrimoniu, prin proiecte de infrastructura publica sau prin crearea unui mic parc industrial in incinta fostei Uzine de Preparare a Minereului de la Gura Rosiei (40.000 metri patrati, din care 7.200 mp construiti, acces direct la drumul judetean si la calea ferata ingusta). Acest perimetru generos ar putea adaposti 4-5 mici fabrici de textile, de mobila sau de prefabricate pentru constructii, eventual utilizand sterilul din halda invecinata. Programul de Inchidere a Minelor (obligatoriu prin lege dupa inchiderea unei exploatari miniere) prevede pentru Rosia Montana investitii de 98,7 milioane RON (circa 2,5 milioane euro), pe durata a cel putin 5 ani, in reabilitarea infrastructurii edilitare (alimentare cu apa, drumuri si muzeu) si reconstructia ecologica a fostei exploatari miniere (cariere, galerii, halde, cladiri administrative, constructia unei statii de epurare a apelor de mina). Dupa cum vedeti, toate acestea ar asigura suficiente locuri de munca pentru rosieni, astfel incat proiectul RMGC nici n-ar mai trebui luat in discutie. Din pacate, datele de mai sus sunt tinute la secret de autoritati, in timp ce compania promite finantari acolo unde exista deja fonduri alocate. Pe de alta parte, Gold Corporation a blocat mult timp demararea programului de inchidere a minelor, blocare cu atat mai grava, cu cat jumatate din fondurile alocate acestuia sunt destinate lucrarilor in zone neconcesionate de RMGC.
"Dezvoltarea turismului in paralel cu implementarea proiectului RMGC este absurda"
- Compania ne asigura ca exploatarea miniera va putea fi acompaniata de dezvoltarea turismului. Este posibil asa ceva?
- Mentinerea si dezvoltarea turismului in paralel cu implementarea proiectului RMGC, asa cum sustin reprezentantii acestei companii, este absurda, cele doua activitati practic excluzandu-se reciproc, mai ales considerand distantele mici care ar separa zonele de exploatare (trafic greu, detonari, decantare ape uzate cu cianuri) de restul zonelor cu valoare turistica; mai mult, exploatarea ar distruge direct o mare parte din patrimoniul turistic existent al zonei (de exemplu: galerii subterane, pentru care RMGC propune sa realizeze copii fidele - o idee hilara). Locurile de munca create prin proiectul propus de RMGC, pe langa implicatiile privind siguranta si sanatatea unui loc de munca in minerit, vor avea o durata clara din start, adica de 10-15 ani, in care s-ar finaliza exploatarea restului de zacamant existent. Practic, nici un angajat RMGC nu va putea iesi la pensie lucrand doar la aceasta companie. Dupa aceasta perioada, Rosia Montana ar ajunge in aceeasi situatie fara perspective in ce priveste mineritul, insa cu sanse zero pentru locuri de munca in multe alte domenii, precum turismul. Cei 10-15 ani ai lui Gold Corporation ar insemna cu siguranta ultimii ani din istoria acestei comunitati.
- In acest context, dati vreo sansa de realizare proiectului minier al RMGC?
- Proiectul Rosia Montana Gold Corporation nu are nici o sansa de realizare, fiind, in ce priveste autorizatiile necesare, in acelasi stadiu din 1997! Din 1997 au trecut pe la guvernare toate partidele importante ale Romaniei si, cu toate astea, nimeni nu a reusit sa duca la demararea acestui proiect. Guvernul actual, desi sustine mai mult decat altele acest proiect, nu va putea schimba aceasta situatie, cu atat mai mult cu cat legislatia romaneasca este mult mai apropiata acum de cea a altor tari din Uniunea Europeana, unde acest proiect cu siguranta nu ar fi posibil.
Doamnei Alina Albu ii puteti scrie la e-mail: alina.albu@cultours.ro