Lumina soarelui ucide virusurile si bacteriile si de aceea ajuta la vindecarea ranilor si ulceratiilor expuse la soare. In plus, in fiecare zi, trebuie sa dam la o parte perdelele de la geam, pentru a permite soarelui sa faca curatenie la capitolul "dusmani nevazuti". Daca va simtiti stresati si tensionati, este foarte bine sa va expuneti corpul la soare. Va veti simti imediat mult mai bine. Cercetari de ultima ora dovedesc ca anumite boli sunt mai des intalnite in regiuni ale lumii unde exista mai putin soare, adica in tarile de langa Polul Nord si Polul Sud. Populatiile care locuiesc la latitudini mai mari ale emisferei nordice au mai multe cazuri de diabet, artrita reumatoida, osteoporoza, scleroza multipla, cancer la san si de prostata, fracturi, psoriazis, decat cei ce locuiesc in sud. Scleroza multipla, spre exemplu, este de peste 100 de ori mai frecventa in nordul indepartat, decat la ecuator, in Australia este de sapte ori mai raspandita in sudul tarii decat in nord, unde este mai mult soare, oamenii care locuiesc de-a lungul coastelor (norvegieni, japonezi, finlandezi) au mai putine cazuri de leuconevraxita decat cei ce locuiesc in interiorul insulei sau continentului.
Filiera sanatatii: vitamina D
Pentru functionarea optima a muschilor, articulatiilor, pielii, nervilor si organelor, calciul din sangele nostru este esential, si de aceea trebuie mentinut la valori constante. Aceasta monitorizare foarte fina o face vitamina D, impreuna cu hormonul paratiroidei, indicand exact cat calciu sa fie absorbit din alimentele digerate in intestin, cat sa fie excretat si cat sa fie transferat in oase si alte organe, iar un metabolit al vitaminei D format in rinichi are si o functie mai putin cunoscuta: blocheaza transformarea unui tesut sanatos intr-unul bolnav. Si astfel, fara vitamina D, mai multe sisteme ale corpului incep sa functioneze defectuos. Razele soarelui fabrica tot necesarul de vitamina D, daca reusim sa facem putina plaja, din cand in cand.
Cat de mult soare?
Daca puteti masura in cat timp expunerea la soare produce o inrosire usoara a pielii, atunci doar un sfert din aceasta perioada, repetata de 2-3 ori pe saptamana, este suficienta pentru a acoperi toate nevoile noastre de vitamina D. Adica, daca pielea devine usor rosie dupa 30 de minute de stat la soare, atunci 10 minute, de 2-3 ori pe saptamana, vor fi suficiente. Chiar si oamenii in varsta nu au nici un motiv de ingrijorare atata timp cat se expun adecvat la soare. Potrivit cercetarilor din cartea "Studiul China", despre care am vorbit in numerele trecute ale revistei, proteinele de origine animala pe care le consumam (carne, lactate, oua etc.) creeaza un mediu acid in sange, care blocheaza activitatea vitaminei D si de aceea, in timpul tratamentului cu lumina solara, se recomanda si o alimentatie mai usoara, bogata in vegetale, masline, orez si putin peste, sucuri de fructe si legume cat mai variate, suplimente alimentare cu magneziu si seleniu.
Melanomul malign
Expunerea repetata si prelungita (mai mult de 15 minute pe o parte) la radiatiile utraviolete, la orele de varf (11.30-16.30), reprezinta un factor de risc major pentru aparitia melanomului malign, temutul cancer al pielii. Rasa caucaziana (de care apartinem si noi) are un risc mai mare de dezvoltare a melanomului malign, iar dintre acestia, cei cu pielea foarte alba, ochi albastri, parul deschis la culoare si antecedente (incidente) de arsuri solare, mai ales in copilarie, sunt afectati cel mai frecvent. Melanomul malign reprezinta transformarea maligna a melanocitelor dintr-o zona a pielii cu leziune pigmentara preexistenta, alunita, si este una dintre afectiunile oncologice cele mai ingrijoratoare. In ciuda unor progrese terapeutice, boala este incurabila, media de supravietuire fiind intre 6 si 8 luni. Cercetarile efectuate apreciaza un risc estimat de cancer la 1 din 75 de persoane (cu un varf de incidenta intre 35 si 50 de ani) de unde si sfatul sa nu ne jucam cu viata prin expuneri intensive la soare. Programul de plaja (pana la ora 10.30 dimineata si dupa orele 17) si timpul de expunere (10-15 minute) trebuie respectate cu strictete. Obligatoriu se va utiliza si o crema cu indice de protectie solara mare, de peste 25-30, pe care sa o aplicam pe piele in strat subtire, cu 30 minute inainte de a merge la plaja, ba chiar si cand iesim afara din casa, ziua.
Mai ales zonele descoperite ale trupului (brate, fata, picioare) trebuie protejate. Ungeti-va din nou, o data la cateva ore, si dupa ce intrati sau inotati in apa. Pentru zonele foarte expuse buzele, nasul, gatul folositi blocante solare, pe baza de oxid de zinc, care ecraneaza aproape total.
Arsura solara
Desi arsura solara afecteaza cel mai adesea persoanele cu tenul deschis, ea poate surveni la toti cei ce se supraexpun la ultraviolete, care uneori trec si prin norii grosi. Si persoanele aflate la munte sunt in pericol, pentru ca la altitudini mari razele sunt mai intense vara. La 2000 de metri, pielea se "prajeste" de doua ori mai repede decat la nivelul marii. Unele antibiotice, anticonceptionale orale, antihistaminice, calmante, aditivii alimentari, zaharina pot accentua arsurile solare si dau reactii de fotosensibilizare, de aceea daca le luati intrebati-va medicul daca aveti voie sa faceti plaja. In cateva ore de la expunere, se produce o inflamatie a epidermei zona devine roz-rosie (arsura de gradul I) care daca se intinde pe mai mult de 10% din suprafata corpului (o palma cu degetele lipite reprezinta 1%) trebuie considerata foarte grava si e necesar sa va prezentati la medic. La fel veti proceda si daca aveti febra, frisoane, dureri de cap, ameteli sau varsaturi. Daca apar basici pline cu ser arsura e de gradul II si daca nu sunt bine ingrijite, pot lasa cicatrice.
Masuri de prim-ajutor
Acasa se pun comprese reci pe pielea inrosita sau suc de aloe vera, spray pulverizat, care este cel mai puternic antiinflamator natural, comprese cu pliculete oparite si racite de ceai verde sau negru (contin acid tanic care contribuie la atenuarea edemului de sub piele), faceti baie sau dus rece, nu spargeti basicile si nu cojiti pielea arsa, folositi o crema hidratanta cu musetel sau galbenele, la care adaugati 4-5 picaturi de ulei de menta sau eucalipt. Daca nu aveti unguent, aplicati comprese reci, inmuiate in iaurt. Nu mai expuneti pielea la soare, hidratati victima cu 2-3 litri de lichid (ceaiuri calde sau limonada).
Insolatia
In caz de insolatie, victima isi pierde cunostinta, temperatura corpului creste la peste 38 de grade Celsius, pulsul devine rapid, pielea e rosie, fierbinte si uscata si, semnificativ, apare constrictia pupilelor. Pana soseste salvarea, duceti persoana afectata intr-un loc mai racoros, infasurati-o in cearceafuri sau prosoape ude si ventilati aerul din jurul ei cu un carton sau cu un ventilator.
Supraincalzirea
Apare frecvent in zilele caniculare, in aglomerarile urbane sau in mijloacele de transport in comun care nu sunt dotate cu instalatie de aer conditionat. Apar brusc "transpiratii reci" excesive, pielea devine umeda si lipicioasa, pulsul e rapid, apar ameteli, dureri de cap, greata, varsaturi sau crampe abdominale, iar pupilele sunt dilatate. Primul ajutor care se acorda consta in a deplasa victima intr-un loc mai racoros, in a o aseza culcata sau pe un scaun, dar cu picioarele usor ridicate. Puneti-i comprese umede pe frunte si torace si ventilati aerul din jurul ei. Daca persoana afectata este constienta, poate sa respire si inghite fara dificultate, dati-i sa bea cat poate din 250 ml de apa amestecata, eventual, cu putina sare (un varf de lingurita). Daca starea nu se amelioreaza, chemati salvarea, pentru ingrijiri de specialitate.