- Atat presedintele cat si guvernatorul BNR au dreptate, iar adevarata intentie a presedintelui nu a fost de a ne anunta recesiunea, ci de a stopa excesele financiare din ministere. Din pacate, perdeaua de fum a televiziunilor psd-iste a ocultat aceasta semnificatie, concentrandu-se pe problema falsa a prezentei sefului statului la sedinta de guvern. Traian Basescu a aplicat o definitie clasica a recesiunii, si anume, o scadere economica inregistrata in doua trimestre succesive. De fapt, nu era nimic nou in aceasta declaratie, caci datele economice erau cunoscute, iar ceea ce spusese guvernatorul Mugur Isarescu fusese ca punctul cel mai de jos al contractiei economice a fost atins, iar scaderile ce se vor inregistra in urmatoarele trimestre vor fi mai mici decat cea inregistrata in trimestrul 2 - dar tot scaderi vor fi. Poate ca tonul domnului Isarescu a fost putin prea optimist, ceea ce i-a incurajat pe unii ministri sa incerce sa mareasca salariile si alte cheltuieli in domeniile lor, in ciuda tuturor tentativelor premierului Emil Boc de a reduce cheltuielile bugetare. Initiatorii depasirilor de buget, in fruntea carora se afla, se pare, Dan Nica si Ecaterina Andronescu, au facut un calcul politic cinic: marim salariile acum, desi stim ca nu sunt bani, dar contam pe faptul ca in octombrie, in plina pre-campanie electorala, presedintele nu va risca sa lase politistii, functionarii si profesorii fara salarii si va forta o rectificare de buget. Un calcul cinic, cum spuneam, in dispret total fata de realitatile economice ale tarii, pe care presedintele l-a si descris in fata ministrilor si a camerelor de televiziune. Mai concret, presedintele nu s-a dus la guvern pentru a-i anunta pe ministri ca Romania intra in recesiune, pentru ca toti stiau acest lucru, ci pentru a le cere sa nu cheltuiasca banii publici in mod iresponsabil, bazandu-se pe rectificari bugetare determinate de campania prezidentiala.
Desigur, se poate argumenta ca presedintele nu a fost niciodata atat de categoric cu privire la dificultatile economice ale Romaniei, ba chiar a avut tendinta de a ne convinge ca suntem pe cale de a iesi din criza la inceputul verii. Trebuie sa fim constienti insa de faptul ca nimeni nu a anticipat de la inceput dimensiunile crizei si ca datele economice s-au actualizat de la o luna la alta pe plan mondial, iar economia Romaniei depinde de evolutiile de pe piata externa. Astfel, o fabrica din Romania se poate inchide din cauza restrangerii pietei europene sau americane pe care isi vindea produsele. Un exemplu elocvent este cel al Societatii Mittal Steel din Galati, care se resimte puternic de pe urma scaderii productiei industriale mondiale, care duce inevitabil la reducerea cererii de otel. Totodata, atunci cand afirma ca situatia este sub control, presedintele conta probabil pe o atitudine rationala si responsabila a tuturor ministrilor, ceea ce s-a dovedit o greseala. Presedintele s-a dovedit, asadar, mai preocupat de gravitatea crizei economice decat unii ministri si a cerut guvernului sa directioneze banii spre investitii, prin programe cum ar fi de pilda Prima Casa, pentru a relansa economia. Nu e vina sa ca la televizor s-a vazut altfel.
Ministrul Turismului, Monica Iacob Ridzi, se afla in centrul unui puternic scandal mediatic si politic. Acuzata de gestionarea dubioasa a unor fonduri, i se cere demisia. Suntem in fata unei deturnari reale de fonduri, a lipsei de pregatire in domeniu sau a unui atac politic?
- Monica Iacob Ridzi s-a dovedit un ministru fara experienta, incapabil sa aduca la ministerul tineretului si sportului o echipa reformatoare si inovatoare. Ea a acceptat cu mult prea multa usurinta ideea organizarii unor spectacole costisitoare cu ocazia Zilei Tineretului, desi existau proiecte mult mai interesante pe care se puteau cheltui 650.000 de euro, daca ne-am gandi numai la bazine de inot si terenuri de sport pentru copii si tineri, de pilda. Problema este daca doamna ministru a organizat aceste evenimente pentru a sifona banii publici catre clientela sau prieteni. Faptul ca mai multe contracte legate de organizarea evenimentelor din 2 mai au fost acordate unor firme de apartament, fara licitatie, este ingrijorator, dar nu putem sti a cui a fost decizia, pentru simplul fapt ca nu ministrul este acela care se ocupa de incheierea si derularea unor astfel de contracte, ci subalternii sai. Selectia si controlul subalternilor sunt insa responsabilitatea ministrului! Faptul ca doamna Iacob Ridzi a dispus acum o ancheta interna in minister este un lucru bun, dar din pacate tardiv, caci primele reactii ale ministrului au fost neinspirate, chiar catastrofale - de genul "nu m-a interesat pe ce s-au cheltuit banii daca oamenii s-au distrat". Rostul unui minister nu este totusi de a distra lumea, ci de a pune in practica politici publice. Pana la finalizarea anchetei DNA, putem presupune ca Monica Iacob Ridzi s-a dovedit doar un ministru fara experienta si prost inspirat. Dupa finalizarea anchetei vom putea afirma daca a fost si un ministru corupt.
Vinovata sau nu, Monica Iacob Ridzi le-a servit psd-istilor si aliatilor lor din PNL un pretext de diversiune la momentul potrivit, si anume exact in perioada premergatoare votului din parlament asupra cercetarii penale a lui Adrian Nastase. Iar daca Monica Iacob Ridzi va fi cercetata atat de o comisie parlamentara, pe care a cerut-o si ea, si partidul ei, cat si de DNA - unde a reclamat-o PNL -, in schimb, Adrian Nastase a scapat din nou de cercetarea penala, gratie parlamentarilor PSD, PNL si UDMR care au respins prin vot cererea procurorului general, privind reluarea votului asupra dosarului Zambaccian 1. De altfel, in aceeasi zi, PNL si PSD au votat cot la cot nu numai pentru a-l proteja pe Adrian Nastase de rigorile justitiei, ci si impotriva legii privind depolitizarea partiala a SRR si SRTV, initiata de deputata PD-L Raluca Turcan. Vechea alianta s-a refacut si, probabil, se va manifesta din nou in viitor, in timp ce "coalitia pentru Romania" se dovedeste pe zi ce trece a fi o forma fara fond.