Demolatorii Patrimoniului National

Ion Longin Popescu
Furia demolarilor in Bucuresti revine in actualitate.

Nu mai sunt respectate nici ministerele, nici inspectoratul de stat in constructii, nici organizatiile neguvernamentale. Lama buldozerelor taie hoteste in memoria orasului, sfarteca amintirile si maculeaza identitatea putinului cat a mai ramas dupa nebunia ceausista. Macar atunci, s-au ras zone intregi, fara nici o selectie. Astazi, in mod sfidator, mafiotii imbuibati, asistati de arhitecti... raspopiti pe altarul banului, pun la pamant numai palate si capodopere urbanistice interbelice si chiar mai vechi, majoritatea aflate in centru si, culmea ironiei, in zone construite protejate. De necrezut pentru o tara europeana: cu cat aceste cladiri sunt mai "protejate" de lege, cu atat isi primesc sentinta la moarte in mai mare viteza.

Recviem pentru "Maria Rosetti 38"

Pe strada Maria Rosetti 38, a existat pana mai ieri o casa superba, pentru salvarea careia s-au luptat insusi ministrul Culturii (si, partial si anemic, inspectorul general al Inspectoratului de Stat in Constructii). Pe strada Icoanei numerele 11-13, doua alte frumoase cladiri interbelice au fost puse la pamant. In sectorul 1, pe strada Ostasilor 23, primarul Chiliman a dat o alta aprobare ilegala pentru demolarea unui conac boieresc. Desi, in majoritatea cazurilor, ilegalitatea autorizatiilor de "desfiintare" era evidenta, si cu toate ca organizatiile "Salvati Bucurestiul", "Asociatia Bucuresti", Asociatia "Pro-Do-Mo", Asociatia "Prietenii Scolii Centrale" si altele au protestat adesea, criminalii de palate si-au finalizat macelul, in timpul noptii. Sub a cui protectie? In primele cazuri, a primarului sectorului 2, Neculai Ontanu, a asa-zisului urbanist Bogdan Parvanu, a fostei arhitecte Adriana Bagdasar si a consiliului local al primariei "de negru". Fara a avea avize, incalcand legi si sfidand opinia publica, rechinii hrapareti vor sa construiasca turnuri Babel chiar in inima Bucurestiului vechi, planuind un infern urbanistic. Ei pun pe toata lumea in fata faptului implinit, caci au prins slabiciunea romanilor: "Acum, daca tot le-ati demolat, treaca-mearga...". Casa aristocratica din Maria Rosetti 38 ne vorbea de un Bucuresti intreg, vesel, puternic si civilizat, cand bunul gust dirija banul si nu invers. Cine ne va mai aminti de anii de glorie ai acestui trist oras, daca maneaua demolatoare de astazi, patentata de primari si consilieri de trei parale, si sustinuta de politicieni de pripas, este singurul spectacol de care acesti oameni sunt in stare?

Pleaca demolatorul Damian si vine Plesca de la Partid?

Potrivit Asociatiei "Salvati Bucurestiul", Ministerul Culturii organizeaza in aceasta saptamana un concurs pentru numirea directorilor Directiilor Judetene de Cultura, pentru toate judetele tarii si pentru Municipiul Bucuresti. Concursul este extrem de important pentru protectia patrimoniului. Legea prevede, in mod aberant, ca directorii directiilor judetene de cultura semneaza avizele pentru constructii si demolari, in zonele protejate (adica in zonele istorice ale oraselor, cele vanate de speculantii imobiliari), fara a fi obligati sa consulte Comisia Zonala a Monumentelor Istorice. Acest fapt a adus in ultimii ani, in numeroase judete si in Bucuresti, la un adevarat masacru al zonelor construite protejate. In Bucuresti, macelarul numarul unu de palate si case boieresti a fost, pana mai ieri, Stefan Damian. Expirandu-i, slava Domnului, mandatul, se fac presiuni uriase asupra Ministerului Culturii pentru a fi inlocuit cu Eugen Plesca, fost primar al sectorului 3, care nu are nici o pregatire in domeniul cultural. In aceste conditii, zece organizatii au adresat o scrisoare deschisa Ministerului Culturii si Secretariatului de Stat pentru Patrimoniu, in care cer, printre altele: comunicarea numelor candidatilor; publicarea CV-ului si a proiectului de management pentru fiecare candidat; comunicarea componentei comisiei de concurs si a presedintelui acesteia. Pana la inchiderea editiei noastre, ministerul nu se ostenise sa dea nici un raspuns, semn ca cerintele societatii civile le stau multora in gat.