Se construieste atat de putin si atat de scump ca fiecare metru trebuie sarbatorit. Nici un ministru al transporturilor nu rateaza festivitatile unde rostesc discursul pompieristic pe care-l mostenesc de cateva mandate, dupa care dau drumul la artificii. Vom construi inca o suta de kilometri pana la anul, vom inaugura tronsonul urmator la vara, la sfarsit de mandat vom avea alte o mie de kilometri de autostrada. Totul la viitor. Nimeni nu zice ca nu ar fi nevoie ca drumurile sa fie reparate, ba chiar reconstruite, insa nici o reparatie nu este atat de piparata ca nota de plata platita pe autostrazile de hartie cu care ne-au cadorisit valurile succesive de guverne si parteneriate public-privat. Drumul plin de bune-intentii al autostrazilor din Romania este pavat cu rapoarte, dosare de presa, plangeri penale si anchete ale directiilor anticoruptie si corpurilor de control, in special pentru ca firmele de constructii ne vand kilometri mai scumpi decat in restul Europei. Mai mult, lucrarile care sunt in derulare au inceput sa fie reevaluate si renegociate de firmele constructoare care cer uneori cu 50-60 la suta mai multi bani. Pentru ca autostrada face acrobatii neasteptate printre interesele speculantilor de terenuri, lungindu-se mai mult decat prevedea planseta proiectantilor. Sau pentru ca firmele cu pricina au dificultati in tarile de origine si vor sa si le rezolve cu bani romanesti.
Desi de mai bine de jumatate de an traim pe marginea vulcanului economic, inflatie galopanta, somaj de necontrolat si o economie in deriva, constructia de autostrazi, inaugurarea si cheltuielile presupuse de acestea continua. Este vorba despre multe sute de milioane de euro care dispar prin crapaturile asfaltice, prin betoane sau birocratie. E drept, ministerul transporturilor pare sa fi luat in plin o priza din aerul tare al realitatii si a taiat un zero din promisiunile electorale, dar zeroul, tot zero, a ramas prins in calcule, altminteri nu se explica de ce rezultatul promisiunilor si discursurilor este tot zero.
Romania are nevoie ca de aer de autostrazi. Cea mai mare parte a comertului se face pe sosea. E mai economicos si mai rapid. Oricine strabate Europa resimte la modul cel mai concret si dureros fractura dintre civilizatii. Calatoriile in Romania sunt incadrate de multi operatori de turism in clasa turismului periculos. Nu din pricina faunei, si ea destul de periculoasa cand iese la vanat de oameni sau de euro, ci pentru ca nu stii niciodata de unde-ti sare groapa sub roti. Pe de alta parte, nu strica sa dai de lucru oamenilor, iar constructia de drumuri e una dintre cele mai vechi meserii, desi nu este la fel de placuta ca altele.
Chiar daca e vitala, constructia de autostrazi a devenit, ca si alte obiective esentiale ale civilizatiei, un simplu subiect de discurs si o gaura neagra in buget. Anul acesta, in mod simbolic parca, premierul a primit instiintarea Institutului European de Statistica ca economia romaneasca este in recesiune pe cand se afla pe santierul autostrazii Transilvania, unde singurele trambe de praf erau cele ridicate de limuzinele oficiale. Economia, spun specialistii, se va contracta cu peste 6 la suta in acest an. O lovitura de maciuca pentru optimistii care mai sperau sa inregistreze o crestere economica in a doua parte a anului. Oricum, nu se gandeste nimeni sa contracte cu 6 la suta ambitiile rutiere. Poate pentru ca desenul autostrazii nu mai poate fi refacut. Poate ca dimensiunile nu pot fi contractate. Sau poate ca este singura resursa financiara semilegala care pune o paine alba pe masa finantatorilor politici. Iar pe romani nici o criza nu i-ar putea desparti de autostrazile lor, chiar daca ele nu exista decat pe hartie. Le iubesc sincer. La bine si, mai ales, la rau. Si pana acum nimeni n-a calculat miliardele pe care economia romaneasca le pierde din cauza drumurilor proaste. Cele mai proaste din Europa! Si nimanui nu-i pasa!