In seara zilei de 27 martie, Liga Studentilor Basarabeni din Bucuresti a organizat o expozitie foto-documentara menita sa consemneze 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei. Sub genericul "Unirea de atunci, oamenii de astazi", zeci de tineri de peste Prut, aflati la studii in Bucuresti, au dorit sa marcheze ceea ce au numit "o data de neuitat, care ne-a facut si mai romani pe unii dintre noi". Reuniunea, care a aglomerat pana la refuz subsolul romanticei Galerii Sigma de pe strada Luigi Cazzavillan 12, a fost onorata de personalitati bucurestene, multe de origine basarabeana, care au lacrimat la vederea documentelor din expozitia dedicata Chisinaului interbelic. Pe panourile ingalbenite de vreme, provenind de la Muzeul National de Istorie din Chisinau, de la Biblioteca Metropolitana Romana si din colectia anticarilor Ion C. Rogojanu si Ioan Vescan, se puteau reciti actele istorice de acum 91 de ani si se puteau admira strazile si cladirile monumentale ale Chisinaului, in anii in care Sfatul Tarii lua decizii cruciale pentru destinul romanitatii abia iesite din clestele imperial al muscalilor. Vorbitorii au accentuat, adresandu-se studentilor patrioti, diferenta enorma dintre membrii Sfatului Tarii de acum noua decenii si neobolsevicii zilelor noastre, care au transformat Basarabia intr-un taram al minciunii si al liberului arbitru. Participantii la eveniment au fost impresionati in mod deosebit de istoricul german de origine romana, Vladimir Iliescu. Nascut la Cernauti, s-a refugiat in Romania, dupa cedarea Bucovinei, in 1944, pentru ca in 1983, sa emigreze in Germania. Specializat in slavistica, in balcanologie si in politica Europei Rasaritene, distinsul profesor s-a adresat audientei cu cuvintele: "Frati ai mei intru suferinta", argumentand ca destramarea URSS nu a adus, asa cum au sperat, nici romanilor din Basarabia, nici celor din Ucraina, "lumina nationala izbavitoare". "Singura forta care se poate opune cu sanse de succes comunistilor din Basarabia si nationalistilor anti-romani din Ucraina este intelectualitatea. De aceea, va indemn sa invatati, sa deveniti intelectualii de maine, de care este atata nevoie ca sa schimbe lucrurile. Ora posibilei reuniri a Basarabiei cu Romania va veni. Romania are multe metehne, ne-a dezamagit pe multi dintre noi, dar macar are meritul de a va tine la invatatura si are un sistem de educatie european. Nu va irositi sansele", si-a incheiat profesorul Iliescu alocutiunea.
"Sa speram ca partidele de opozitie vor izbandi"
- Cum vedeti evolutia situatiei politice si sociale din Basarabia, dupa prabusirea imperiului sovietic, domnule profesor?
- Destinul post-sovietic al Basarabiei a inceput cu o mare victorie: readoptarea alfabetului latin. Poate unii nu inteleg, dar asta a fost o revolutie autentica, de natura sa restabileasca destinul european al Moldovei de peste Prut. Partea cea mai frumoasa a fost aceea ca renuntarea la alfabetul chirilic nu a fost un act ostil la adresa nimanui, iar denumirea limbii oficiale drept "limba romana" n-a insemnat jignirea limbii ruse, care ramane limba unei mari culturi, dar la ea acasa, nu intr-un spatiu in care limba locala este de origine latina. Vorbind de conducerea politica a R. Moldova, constatam ca, intr-o prima faza, guvernantii de la Chisinau au fost mai prietenosi fata de Romania (vezi podurile de flori, adoptarea tricolorului, a imnului, a denumirii oficiale a limbii drept limba romana etc.). Romania insa s-a aratat dispusa doar sa ajute, a oferit burse elevilor si studentilor, a oferit curent electric, fara a forta o unire pe care, probabil, marea majoritate a populatiei de pe cele doua maluri ale Prutului ar fi acceptat-o. Deci, nu se poate plange nici macar o mare putere ca Rusia ca romanii, prin presedintele de atunci, Ion Iliescu, au fost agresivi, au fortat unirea sau au incercat sa fie anexionisti. Dimpotriva. Dupa un timp, cu circa 8 ani in urma, au venit la putere, la Chisinau, paturile bogate si influente, nu numai rusofone, dar si rusofile, zise comuniste, care, insa, cu toata parerea lor de rau, n-au putut sa reanexeze Moldova la Rusia, fiind la mijloc teritoriul Ucrainei. Atunci, au declansat o politica violent anti-romaneasca, sperand ca in acest fel vor indeparta definitiv "pericolul" unirii cu Tara Mama.
- Noi alegeri au loc in aceste zile in Basarabia. Vladimir Voronin vorbeste de intrarea in Europa, dar opreste cetatenii europeni (de origine romana) la granita. La ce fel de Europa viseaza comunistii de la Chisinau?
- Domnul Voronin vorbeste, intr-adevar, de intrarea in Europa. Dar ia masura stupida de a aresta si returna de la granita cetateni europeni. O masura amatoristica si prosteasca. Eu va pot spune, sa auda tot Globul: cu sau fara domnul Voronin, Republica Moldova nu poate sa intre in Comunitatea Europeana impotriva vointei Romaniei! Orice nou candidat are nevoie de unanimitate. Oricum, Chisinaul n-are deocamdata nici o sansa sa intre in UE, dar daca s-ar pune totusi problema, iar comunistii ar ramane la putere, ei ar fi nevoiti sa schimbe politica fata de Romania, daca sunt sinceri ca vor in Europa.
- Credeti ca vor ramane comunistii la putere, domnule profesor? Ce sanse are Opozitia?
- Nu sunt sigur de nimic, dar cand vad ca opozitia, in cunoscutul stil romanesc, n-a reusit sa se uneasca intr-un singur partid puternic, macar pana treceau alegerile, mi-e teama ca victoria sa nu fie tot a comunistilor care, pe deasupra, detin forta economica si sunt sustinuti de Rusia. Partidele din opozitie trebuiau sa invete de la comunisti tehnica succesului. Comunistii se aliaza cu oricine pana castiga, apoi se despart fara prea multe formalitati. Asta e un principiu strategic militar si politic, nu e o crima. La fel s-a intamplat si cu opozitia din Ucraina, cu toate pretentiile ei portocalii, mediatizate in lumea intreaga. Sa speram totusi ca la Chisinau se va intampla evenimentul mult dorit si o sa vedem opozitia dislocand establishmentul comunist de la putere.
Orbirea nationalista nu are nimic european
- In calitatea dvs. de specialist in politica Europei Rasaritene, va propun sa aruncati o privire si asupra romanilor din celelalte tari vecine cu Romania. Sunteti, desigur, la curent cu situatia romanilor din Ucraina, unde s-a declansat un proces de deznationalizare fara precedent. Si Ucraina are aspiratii europene...
- Ucraina nu este inca o natiune, este un stat, dar nu o natiune. In Ucraina, forte care au luptat alaturi nu sunt in stare sa formeze un guvern, si nu e de mirare ca n-au inteles ca romanii nu sunt o problema pentru ei. Atitudinea lor fata de romani este prosteasca. Ucraina nu intelege ca nu te poti purta astfel cu un vecin cu care ramai vesnic vecin, ca vrei sau nu vrei. Este, repet, o prostie sa-l superi pe un vecin cu masuri culturale, cata vreme nu esti amenintat nici economic, nici militar de acel vecin. Pur si simplu ucrainenii nu invata nimic din istorie. Ma mira ca au uitat ca ei insisi au fost culturalmente anihilati si oprimati timp de secole, si abia in 1904 Academia Rusa a recunoscut ca ucraineana este o limba si nu un dialect al limbii ruse. Ucrainizarea fortata, prin introducerea limbii ucrainene in scolile romanesti, n-a fost practicata nici de bolsevici. Aceia au deportat romani in Siberia, dar nu s-au amestecat in limba si credinta lor.
- Romanii din Timoc n-o duc nici ei mai bine. Tinand seama de felul in care-i trateaza, poate Serbia sa aspire la un loc in Europa?
- Romanii sunt singura semintie din Balcani care n-a fost revizionista, deoarece n-a incercat sa faca un stat nici impotriva grecilor, nici impotriva sarbilor, nici a bulgarilor, nici a albanezilor. Cel mult, mai veneau in Romania, in Patrie. Pe de alta parte, nici statul roman n-a solicitat vreodata infiintarea de formatiuni statale romanesti pe teritoriul altor tari. De aceea, este de mirare ca sarbii, care se pretind prietenii romanilor, care au fost inruditi prin familiile regale si care au gasit, la greu, adapost in Romania, s-au purtat totdeauna prost cu romanii din Timoc. Pentru mine este de neinteles, dar nu ma mai mir, dupa cele ce-au facut cand s-a desfacut Iugoslavia din vina lor. Ei au provocat catastrofa din Balcani. Si acuma, cu singura minoritate care le e prietena si loiala, minoritatea romana, sa se poarte atat de rau - mi se pare impardonabil. In loc sa-i tina in palme pe romani, sa le dea privilegii, ei ii impiedica sa-si ridice singuri un modest schit si le tarasc preotii prin tribunale. Orbirea asta nationalista nu are nimic european. Pana nu rezolva problema romanilor timoceni, Serbia n-are nici o sansa sa intre in Europa.
"Este o rusine si o tristete la sudul Dunarii, intr-un teritoriu care se considera european"
- O situatie similara avem in Bulgaria. Sute de mii de romani din Timocul bulgaresc nu sunt recunoscuti ca minoritate.
- Consider ca autoritatile de la Bucuresti sunt principalele vinovate, ele sunt departe de a lucra cu intelepciune pentru apararea etnicilor romani din tarile vecine. Vorbind despre partea bulgara, e de mirare ca la Sofia exista atata miopie politica. Romania si Bulgaria sunt tari prietene; intr-un timp, intelectualitatea bulgara si-a gasit adapost si a studiat la nord de Dunare, si tot aici au declansat ei lupta in ilegalitate pentru statul lor national. Desi erau si ei sub obladuire turceasca, romanii au inchis un ochi cand se tipareau, la Braila si la Galati, sub nasul turcilor, cartile si documentele care au contribuit la emanciparea statului bulgar. Dupa parerea mea, bulgarii ar trebui sa se poarte foarte frumos cu minoritatea lor romaneasca, fie si numai daca ne gandim cati romani si-au dat viata pentru eliberarea Bulgariei, la Plevna si Smardan, in 1877. Daca asa stau lucrurile, am sa dezvalui un secret diplomatic in premiera: Bulgaria a intrat in Europa datorita Romaniei! Era pe ultimul loc si fusese respinsa din pricina teroristilor securitatii bulgare, care executasera europeni. Romania a tras-o insa dupa ea. Ce mai putem comenta? Este o tristete si o rusine la sudul Dunarii, intr-un teritoriu ce se pretinde european.
- In fine, nici soarta romanilor din Ungaria nu este prea roza.
- Este trist ca nationalismul care duce la sovinism nu a disparut la popoarele din sud-estul si estul Europei. Minoritatea romana din Ungaria este cat se poate de cuminte, nu are pretentii teritoriale, nu cere sa vorbeasca la tribunale, la consiliile locale sau in presa si televiziune, doar romaneste. Cu toate acestea, nu este bine vazuta si are parte de mari greutati, neavand macar un reprezentant in Parlament, conform sistemului romanesc dat exemplu in toata Europa. Daca ne uitam la minoritatea maghiara din Romania, vedem ca se bucura de multe privilegii, desi incalca legile si incalca si Constitutia. Ceea ce se intampla la Gyula si in alte localitati populate de romani, deja maghiarizati, este departe de a fi o mandrie pentru vecinii nostri de la Apus. Ungaria nu are nici o scuza. Dupa cum n-au scuze nici autoritatile statului roman care, prin traditie, nu se ostenesc sa-si protejeze conationalii. Romania, spunea Iorga, este o tara inconjurata de romani. Ne mandrim cu asta, dar nu facem nimic pentru a ne binemerita soarta care ne-a harazit un "bandaj" etno-cultural atat de bogat.
Fotografii de Viorica Nedelciuc
D-lui prof. dr. Vladimir Iliescu ii puteti scrie la e-mail: miliescu@aol.com