Gratie slabiciunii si greselilor noastre, FMI-ul ne-a verificat din nou situatia financiara. S-a documentat la fata locului, desi stia dinainte toate raspunsurile. Ne-a descusut, ne-a pus intrebari incrucisate. "Gulerele albe" de la Washington au dorit sa vada "gaurile negre" ale economiei si au facut scenarii catastrofice de recesiune. Au si lansat pe piata o cifra exploziva: - 4%! Adica economia Romaniei va "creste" cu minus patru la suta. In limbajul lor de lemn, nu poti spune ca economia "va scadea" cu 4% sub zero. Musai sa numesti caderea drept "urcare negativa". Asta-mi aminteste de piesa "Revizorul", pusa in scena, in anii '80, de Lucian Pintilie si interzisa dupa prima vizionare. Toma Caragiu si Virgil Ogasanu, cu rucsacuri grele in spate, coborau pe o scara in spirala. Din cand in cand, cu vocea lui inimitabila, nemuritorul Caragiu rostea, gafaind, doar doua vorbe, urmate de hohotul de ras si de aplauzele publicului: "urcam, urcaam!" Asa si astazi: spunem ca "urcam negativ", ca sa nu spunem ca ne prabusim. Odata cu vizita FMI, lumea a inteles ca, in fine, criza nu mai este o gluma, desi oficial se spune ca Fondul nu mai e lupul cel rau din anii '90. Dar despre talcul acestei vizite, despre criza economica romaneasca si despre consecintele reluarii relatiilor cu... "pompierul mondial", analistul Ilie Serbanescu are, ca fin cunoscator, cateva observatii.
"Pentru mine, solutia magica in timp de criza este... muntele"
- Daca tot vorbim despre criza, sa incepem cu un exemplu concret: dumneavoastra. Cum reusiti sa va descurcati, domnule Ilie Serbanescu?
- Ca pensionar cu o pensie nici mica, nici prea mare, dupa 45 de ani de activitate, cu posibilitatile mele de a mai castiga din colaborari in presa si la TV, nu cred ca sunt un personaj reprezentativ pentru problemele crizei. Dar daca e sa va dau un raspuns atipic, pentru ca eu insumi sunt atipic, atunci voi spune ca solutia magica este... muntele. Cum simt ca nu mai fac fata stresului, darilor si tracasarilor cotidiene, ma urc in masina mea de teren marca "Lada" si ma mai opresc la vreo cabana, pe creste. Cunosc muntii Romaniei cum cunosc Bucurestiul. Am facut peste 200 de trasee de baza si nenumarate trasee mici, intermediare. Iarna imi iau schiurile, vara cortul. Nu stiu cati au posibilitatea acestor iesiri, din punct de vedere mental, cultural si fizic. Eu o am, pentru ca urc muntele sistematic, de cand eram copil. Ca o placere suprema, strang bani tot anul si, in jurul Craciunului, plec in Alpi, la schi, cu o reteta financiara minima, nu mai mare decat in tara. Prietenii schiului stiu ca doar acolo se schiaza cu adevarat, pentru ca partiile sunt lungi si bogate in zapada.
- Cat este adevar si cat este isterie verbala despre criza economico-financiara din Romania?
- Din pacate, criza este reala. Dar cu anumite particularitati. Pe de o parte, exista o criza romaneasca pura, legata de anii de crestere economica, bazata numai pe import si credit. Acum a venit nota de plata. Aceasta criza ar fi venit oricum in 2009. Nefericirea este ca a venit peste noi si criza internationala, cu izbucnirea careia Romania nu are nici o legatura, care accentueaza insa efectele notei de plata. De aceea, este posibil ca in Romania criza sa fie mai grava decat in tarile occidentale, unde a inceput. Acolo exista cheag, Romania n-are cheag, n-are bani sa stimuleze economia, n-are din ce sa consume, ci, dimpotriva, trebuie sa stranguleze consumul. Or, asta este problema: toata lumea asteapta masuri de sprijinire a cresterii economice, iar Romania nu poate sa adopte astfel de masuri. Pe scurt, criza internationala a prins Romania in cea mai proasta situatie: cu supraconsum si o multime de vulnerabilitati. Prevedem o cadere economica spectaculoasa. De la 7-8% cu plus, in 2008, vom trece probabil la 2-3% cu minus. Un salt inapoi de 10-11 procente! In tarile occidentale, a existat un echilibru. La ei, de la maximum 1-2% cu plus s-a trecut la maximum 1-2% cu minus, adica un salt in jos de numai 2-4%.
"Standard & Poors si-a batut joc de Romania"
- Ati vorbit undeva de masuri anticiclice si prociclice. Cum traduceti pe intelesul tuturor?
- Economia capitalista evolueaza in cicluri de crestere si descrestere. Daca ciclul este de descrestere a productiei, tarile cu rezerve pot face fata si iau masuri anticiclice, adica scad taxele si impozitele, sustin revenirea la cresterea productiei. Asta pentru ca au cu ce, au osanza, au cheag. Romania este fortata de viata sa ia masuri contrarii, adica prociclice (cresteri de taxe si impozite, disponibilizari, reducerea consumului, reducerea investitiilor) - masuri care provoaca o si mai mare descrestere economica. Asta-i nefericirea noastra: n-avem bugete multianuale, n-avem o strategie care sa fie urmarita consecvent, indiferent cine-i la guvernare; continuam sa depindem exclusiv de pietele occidentale. Daca 70% din exporturile romanesti merg in UE, va dati seama ca nu exista nici o solutie ca Romania sa iasa din criza inaintea tarilor occidentale. Condusa de politicieni lipsiti de viziune si spirit patriotic, care au acceptat privatizarea fara noima a tuturor marilor unitati industriale, a bancilor si resurselor minerale si petroliere, Romania este dezarmata la ora actuala. Nu are putere endogena, autohtona, de a iesi din criza.
- Guvernantii vorbesc de un program anticriza care ne-ar putea scoate la liman. Este posibil asa ceva?
- Nu este posibil un program anticriza. Am spus care sunt motivele. Degeaba vrem, daca n-avem putirinta, cum ar spune Anton Pann. Un astfel de program presupune scaderea taxelor si impozitelor, cresterea investitiilor, crearea de noi locuri de munca, stimularea consumului si, implicit, stimularea productiei. Dar nu putem, suntem obligati sa actionam prociclic! Adica sa micsoram consumul, sa reducem drastic cheltuielile bugetare, sa micsoram deficitul, sa amanam anumite mari investitii etc. Nu sunt bani. Statul, daca iese pe piata financiara externa sa obtina bani, risca sa nu gaseasca cumparatori pentru eurobondurile pe care le emite si sa dea sapte puncte procentuale peste dobanda pietei. Daca dobanda este 5, eu, roman, trebuie sa platesc 12 la suta, pentru ca agentia "Standard & Poors" ne-a depunctat la gradul de risc investitional. Si-a batut joc de Romania. Pana la urma, tot raul spre bine: dorim sa ne imprumutam de la banci, pentru ce? Pentru a permite unora sa fure si mai mult? Mai bine ca nu putem...
"Speranta ne ramane la Banca Nationala"
- Sunt analisti care cred ca Romania a fost pacalita de UE sa se dea pe mana FMI. Tarile din zona euro sunt sfatuite de Bruxelles sa nu apeleze la Fond, dar rudele sarace din Est sunt trimise pe mana balaurului de la Washington. Cum comentati?
- Sa fie foarte clar: Romania nu are nevoie de bani! Statul roman nu are datorie mare. Ungaria, spre exemplu, s-a indatorat pentru ca a facut autostrazi. Romania nu s-a indatorat si nici autostrazi n-a facut. Datoria statului ungar este de peste 75% din intreaga datorie a Ungariei. Nenorocirea la noi e ca avem o situatie inversa: datoria statului nu atinge nici 15% din intreaga datorie, in schimb, filialele companiilor si bancilor straine au restul de 85%. Si atunci, cine nu poate plati astazi? Entitatile straine din Romania. In anul 2009, trebuie sa iasa din tarisoara asta 34 de miliarde de euro! Culmea injustetei: trebuie sa ma imprumut eu, stat roman, la FMI, la BEI, la Banca Mondiala si la CE, cu 20 de miliarde, pe termen scurt, ca sa preiau, intr-un fel, aceasta nota de plata.
- Ce se va intampla cu aceasta suma uriasa? O primim intr-o forma concreta?
- Nu. 13 miliarde din banii astia raman in seifurile FMI, la dispozitia Romaniei. Cand are nevoie, BNR trage o transa din ei. De regula, orice suma de la FMI merge numai la Banca Nationala a unui stat. Si sunt destinati numai si numai echilibrarii balantei de plati, mentinerii cursului valutar in limite rezonabile, nicidecum consumului. Banii care vor veni de la UE, BEI si Banca Mondiala, circa 7 miliarde, sunt "bani tintiti", vin la Ministerul de Finante si, in functie de negocieri, ar putea fi destinati sa sustina filialele bancilor straine. Aici e jalea. De ce nu se imprumuta ei direct si ma pun pe mine, contribuabil roman, sa ma imprumut pentru ei? Desigur, pentru ca i-ar costa dobanda. Si de ce sa plateasca dansii aceasta dobanda, cand ar fi mai convenabil, nu-i asa, s-o plateasca poporul roman? Este o extraordinara injustete. Speranta ne ramane la Banca Nationala, la politicile ei atente de gestionare a acestor imprumuturi, care i-ar putea tenta pe multi din sferele puterii.
- Dispunand de acesti bani, ar putea statul roman sa cumpere actiuni la bancile si companiile aflate in dificultate, nationalizandu-le macar partial, ca in SUA si Anglia?
- Bancile si companiile mama nu-s naive sa accepte chestia asta. Ele accepta sa se vanda statelor lor, dar nu unui stat strain. O spun cu tarie: Occidentul va impiedica pe toate caile statul roman sa devina actionar la companiile sale stabilite in Romania, chiar daca entitatile-mama au fost deja nationalizate in tarile lor. Toata povestea asta cu globalizarea este facuta special pentru a dezarma tarile slabe, sa nu se poata lupta. Se vede clar ca, in conditii de criza, ei au abandonat globalizarea, economia de piata, statul minimal, si au trecut pur si simplu la nationalism economic. Nationalism pe care insa nu-l permit si altora.
- Guvernantii, dar si sindicatele, ne asigura ca FMI nu ne va obliga sa scadem salariile si pensiile, sa marim TVA si cota unica de impozitare. Este adevarat?
- Nu cred. Consecintele vor fi absolut aceleasi ca si in trecut. FMI nu stie altceva. De 60 de ani, numai tari aflate la ananghie se duc la Fondul Monetar. Retetarul este standard. Ca sa fim totusi corecti, este posibil ca in momentul de fata sa fie ceva mai relaxat, dar in esenta, este vorba tot de aceleasi masuri drastice, aplicate si in cazul celorlalte acorduri. Poate nu vor reduce pensiile, dar ca le vor bloca e sigur. Poate nu vor micsora salariile, dar ca le vor ingheta e iarasi cert. Poate nu vor forta disponibilizari, dar ca vor bloca orice fel de angajari in sectorul public este limpede ca lumina zilei. Daca n-ar face asta, de unde sa platim 19-20 de miliarde de euro, adica 40% din bugetul anual al Romaniei? De unde? Din aer? Vine Fondul sa ne dea alti bani sa platim tot Fondul? Ne refinanteaza datoria? Niciodata. Numai pe noi ne obliga sa ne imprumutam, ca sa sustinem capitalul strain, dar invers nu.
- In cazul Ungariei, cand a imprumutat 25 de miliarde de euro de la FMI, s-a intamplat la fel?
- Ungaria cel putin a facut niste autostrazi, stie pe ce plateste. Pe cand eu, ca roman contribuabil, nu stiu pe ce platesc. Adica pe mine ma pune sa platesc pe ceva ce n-am luat! Poate sa-mi explice cineva de ce voi plati eu o datorie pe care n-am facut-o?
- Acestea fiind circumstantele, credeti ca va reusi Coalitia actuala sa iasa cu bine din cea mai dura perioada postdecembrista?
- N-are alternativa. N-are alte solutii. Nu mai poate da inapoi. Nici asta, nici o alta formula guvernamentala n-are incotro decat sa iasa cu bine din primejdie. Plus ca, dupa parerea mea, functioneaza comanda externa. Firul scurt cu Bruxelles-ul.