Draga "FormulaAS"...

Cititor Formula AS
"Cu Dumnezeu, la vremuri de criza" - Interviu cu Pr. Daniel Benga

(Text semnat de VALENTIN IACOB, F. AS nr. 855)

"Multumesc pentru acest articol deosebit"

Chiar daca unii dintre noi nu au invatat multe rugaciuni cuvant cu cuvant din cartile sfinte, sunt convinsa ca toti, fara deosebire, in momentele de criza ale vietii noastre, stim ce anume sa cerem Domnului, sfintilor ce ne apara, ne ocrotesc, ne vin mereu in ajutor in diferite situatii. De fapt, nu Domnului cerem aceste lucruri, ci noua insine, constientizand clar ce anume avem de facut. Domnul ne este mereu alaturi, daruindu-ne sprijinul spiritual de care avem nevoie in acele momente, prin marea Sa Iubire pentru Creatia Sa.
Viata m-a incercat acolo unde m-a durut mai mult ca om, ca femeie. Cand am simtit ca universul s-a naruit lasandu-ma singura prin plecarea fiilor mei in bratele iubitoare ale Domnului, mi-a ramas Credinta, mi-a ramas Inaltul. Am luptat multa vreme cu gandul ca sunt vinovata ca mai traiesc, cand baietii mei nu au avut parte de copilarie, adolescenta, maturitate. Ma intrebam intruna ce mai caut eu aici. De ce nu m-a inghitit si pe mine pamantul. De ce nu am fost in stare sa imi dau viata ca sa traiasca ei. Am primit in ani raspunsuri de la Domnul, prin mesagerii Lui, prin toate semnele vizibile sau invizibile ce mi le arata. Am deschis ochii catre o alta viata, in care menirea mea era clara. Am inteles ca orice experienta, oricat de dureroasa ar fi, duce catre acelasi scop sublim. Cel de a constientiza prezenta Lui Dumnezeu prin Lumina si Iubirea Sa imensa fata de Om, de Viata. Am mai inteles ca necazurile nu vin de la Domnul, ci de la propriile noastre greseli, repetabile. Am mai inteles ca daca voi reusi sa depasesc ura ce o simteam pentru mine insami, voi reusi sa iubesc tot ceea ce inseamna Creatia Lui Dumnezeu.
Am mers mai departe cu increderea ca limanul este Credinta. Ma rog pentru intreaga omenire, nu numai pentru noi, ce suntem nascuti si crescuti in dreapta credinta ortodoxa, sa ajunga la acest Adevar. Acela ca urandu-te, il ranesti pe Domnul. Neiubindu-ti aproapele, il jignesti profund pe Domnul. Numai asa vom deveni mai buni, mai intelepti, mai vii.
Nu exista criza decat in sufletele si inimile noastre, criza ce se revarsa asupra tuturor domeniilor vietii, asa cum spune Parintele Daniel Benga, in inteleptul sau cuvant. Domnul sa ne aiba in paza Sa! Multumesc autorului pentru acest articol deosebit.
ANNE MARIE BEJLIU

"Se curata graul de neghina"

Trebuie sa fim pe deplin constienti ca lupta se da in noi insine! Dragostea din inimile noastre este pusa la grea incercare. Criza ameninta cu moartea tocmai Dragostea din noi! Or, Dumnezeu vrea ca Dragostea din inimile noastre sa ramana vie! Ca vom trece prin nevoi si suferinte, ca vom rabda dureri, ca vom fi injositi, calcati in picioare, asta nu este nici un pericol pentru noi! Numai Dragostea din noi sa nu moara! Pe Dragostea aceasta ne sprijinim noi sufletele! Dragostea este salvarea sufletelor noastre! Pentru ca dragostea este Dumnezeu! Criza?! Vremuri grele?! Sfarsitul lumii?! Toate sunt ingaduite de Dumnezeu! Sa fim constienti! Adevarul este ca se intampla un proces de curatire spirituala, un proces de limpezire a vietii! Un proces de curatire launtrica a celor care cred cu adevarat in Hristos! Un proces de curatire a sufletelor, de separare a graului de neghina... Toate sunt ingaduite de Dumnezeu! Toate sunt scrise! Nadejdea tare s-o punem in Bunatatea, Dragostea, Mila si Iertarea din inimile noastre! Cel ce iubeste sincer, cel ce are Mila in inima lui, acela nu trebuie sa se teama de vremurile care vin. Doamne ajuta!
MIRCEA SUTA

"POSTUL"

(Text semnat de dr. CRISTIAN BOERESCU, F. AS nr. 855)


"Dealul Golgotei care duce la vindecarea sufletului"

Calde si sincere felicitari "Formulei AS" pentru excelenta initiativa de a face loc in paginile revistei unui astfel de articol despre post. Cele scrise reprezinta cu adevarat o rara avis in intreaga presa romaneasca actuala. Numai ca imbuibatii zilelor noastre iau in deradere postul, considerandu-l ca pe ceva ce a fost practicat doar in epoca primitiva. Astazi, in epoca moderna a dezmatului, postul este trecut in analele uitarii. Sfatul intelept care spune sa nu traim pentru a manca, ci sa mancam pentru a trai nu gaseste nici un fel de ecou in creierasul contemporanilor nostri si cu-atat mai putin in burtile lor, sac fara fund. Mancarea, bautura, distractia, muzica si jocul pana se rup si ultimele pingele ii caracterizeaza pe cei mai multi dintre traitorii vremurilor noastre. Postul este ceva ce nici in cartea de istorie nu a fost rabojit. Si daca istoria nu consemneaza asa ceva, inseamna ca nu-i demn a-l aduce pe tapetul discutiei. Indubitabil ca postul este necesar, este sanatos, este vindecator, nu numai pentru trupul nostru, dar mai ales este dealul Golgotei care duce la primenirea si la vindecarea sufletului. Iar cine intelege cu adevarat valoarea incomensurabila a sufletului stie ca atunci cand posteste, pentru ca postul sa-i fie benefic, nu numai pentru ciolane si carne, dar mai ales pentru suflet, in timpul postului, barbatul nu cunoaste femeia si nici femeia nu se tine cu barbat.
DUMBRAVA ION

"Singurul lucru care ne tine sa nu cadem in deznadejde este credinta in Dumnezeu si preotii din bisericile romanesti"

(Corespondenta din Roma, semnata de VANDOC VIRGINICA, F. AS nr. 855)


"Am plans cand am citit articolul dvs."

Draga doamna, am plans cand am citit articolul dumneavoastra! Tot ce ati scris este adevarat. Noi, romanii, nu meritam asta! Eu sunt plecata in Olanda de trei ani si inca nu am gasit de lucru. Am noroc cu prietenul meu care intelege situatia. Sunt pictor de biserici si icoane si am incercat sa fac imposibilul aici, sa predau pictura in limba engleza pentru olandezi. Am reusit cat de cat, am facut cativa pasi foarte mici. Nu castig multi bani in momentul asta, dar am incredere oarba in scumpul Dumnezeu. Tara asta are oameni reci, si nu putini sunt inculti si aroganti, pana si prietenul meu, care este olandez, admite asta. Odata, cineva de la cursul de icoane, m-a intrebat, aparent nevinovat, ce mancam eu in Romania, inainte sa vin in Olanda. (Eram chiar in pauza de masa.) Am raspuns: "Mancare obisnuita, ca si aici. De ce?". Mi-a raspuns: "Oh... credeam ca romanii mananca numai mamaliga!". Am fost indignata si jignita. Spre norocul meu, olandezii totusi ma plac, imi fac complimente, ce fiinta calda si sufletista sunt. Le-am spus ca acasa, la mine, in Romania, sunt o fiinta obisnuita, pentru ca toti romanii nostri sunt la fel. "Cum sunt eu, gasiti mii si mii de oameni in Romania", le-am spus. "Oameni extraordinar de buni, foarte inteligenti, foarte decenti, foarte credinciosi. Asta e Romania din spatele cortinei". Romanii din Olanda care citesc eventual articolul meu si vor sa incercam sa facem ceva impreuna, in tara asta rece si inghetata, sa-mi raspunda pe site-ul "Formulei AS", poate deschidem un post de radio pentru romanii de aici! Va imbratisez pe toti si iti multumesc "Formula AS" ca existi!
CORINA LAURA ROMANU - Maastricht

"Pe urmele lautarilor de altadata: Regii acordeonului"

(Text semnat de IULIAN IGNAT, F. AS nr. 855)


"Suntem mai vii decat multi altii"

Frumos si realist acest articol, despre oameni cu suflet, oameni vii, care fac ceea ce le place in viata. Consider ca asta e fericirea - sa faci ce simti ca te implineste; trairile sunt aceleasi, indiferent de rangul social sau de pasiunea pe care o ai. Am ascultat foarte putina muzica lautareasca in viata, dar sunt convins ca acesti oameni sunt extraordinari, deoarece canta cu sufletul - traiesc din plin ceea ce fac. Noi, cei din rasaritul Europei, avem o caldura in suflet si in trairi, de care inca nu suntem constienti in totalitate. A trebuit sa umblu mult prin lume sa inteleg asta: suntem mai "vii" decat multi altii, chiar daca suntem catalogati ca avand comportament de "periferie". Suntem supusi mai putin sabloanelor sau convenientelor sociale, suntem mai expresivi si spontani, iar acesta e un dar unic, pe care "educatii sablonati", oricare le-ar fi performantele "enciclopedice" - nu il simt. Daca asculti aceeasi piesa muzicala in mai multe variante si interpretari ale "greilor" internationali, vei constata (daca rezonezi), ca muzica - fie opera, preclasica, clasica sau populara - suna mult mai cald si natural, atunci cand sunt "rasariteni" la bagheta sau la instrumente. Afirmatia mea nu este valabila si pentru interpretarile de muzica usoara sau "maneloase" - acolo eu aud doar "behaituri", fortari si falsitate - dar poate asa aud eu. Toate cele bune tuturor,
Dacul lui Zamolxe

"Multumim, Ionica Minune si Marian Mexicanu"

"M-am chinuit, dar muzica asta lautareasca se invata in praf, ca sa o canti bine trebuie sa treci prin toate etapele vietii...". Nu degeaba, pentru multi francezi cunoscatori, acesti "domni romani" reprezinta "la fibre du peuple roumain, le naturel de lexpression artistique, le talent tout simplement!". Cu toate astea, multi cred inca si acum, eronat, ca "Johnny tu nes pas un ange", cantat de Edith Piaf, este o inventie "encore une fois" franceza, care nu are nici o legatura cu folclorul romanesc. De fapt, este cunoscuta melodie "Sanie cu zurgalai".
Multumim, domnilor Ionica Minune si Marian Mexicanu, pentru muzica dumneavoastra si pentru ceea ce sunteti. Felicitari domnului Ignat pentru articol!
DIDONA DIANA RADU - Geraardsbergen, Belgia