In week-end, cand tot romanul ar vrea sa se odihneasca si sa se distreze privind la televizor, constati ca - de fapt - nu prea ai ce sa vezi pe canalele romanesti. De cele mai multe ori sunt programate spectacole obosite si filme reluate pana la saturatie. "Deliciul" il fac stirile, avand drept cap de afis alegerile cu paruieli de la Ganeasa, ori reglarile de conturi ale interlopilor de prin mall-urile bucurestene. Ai zice, privind la jurnalele noastre televizate, ca romanilor li se intampla numai lucruri rele. Suficient, insa, pentru mine ca sa ma "retrag" pe alte canale si sa nimeresc la italieni, de exemplu, in plin Festival Sanremo, uitand de indata de-ale noastre mizerii nationale...
...Ei bine, spectacolul oferit a fost, zic insisi italienii, cu mult peste valoarea editiilor din ultimii ani. A 59-a editie s-a desfasurat in acelasi elegant Teatru Ariston, cu decoruri si aranjamente scenice deosebite (scena propriu-zisa pe care cantau interpretii era o suprapunere de discuri de vinil stilizate), cu lume distinsa, la fel de eleganta, vesela, gata sa-si aprecieze si incurajeze favoritii (am bagat de seama ca atunci cand era prezentat un interpret, dar si dupa ce-si incheia melodia, era aplaudat - uneori cu publicul in picioare, dar niciodata aplauzele nu au fost insotite de fluieraturi si nici de tipete isterice, cum s-a impamantenit pe la noi moda...). A fost o adevarata sarbatoare a muzicii, avandu-l ca prezentator pe actorul Paolo Bonolis (laudat de presa - deosebit de severa cu laudele, de obicei), care a presarat pe tot timpul prezentarii glume gustate pe deplin de public. Bineinteles ca din primele randuri ale spectatorilor nu lipsea directorul postului RAI UNO, Claudio Cappon, ca si alte personalitati din televiziune, actori, cantareti. Audienta festivalului a fost anul acesta in medie de 10 milioane de telespectatori pentru toate cele cinci seri (fata de 6 milioane anul trecut!), cu mult peste cele mai indraznete sperante. Am ascultat melodii interpretate bine, dar nestralucitor, de catre Al Bano, Patty Pravo ( schimbata, stinsa, aplaudata pentru ce-a fost odinioara si pentru ca italienii stiu mai bine ca oricine sa-si aprecieze cu devotament artistii, care - cu inaintarea in varsta - sunt parca si mai mult stimati), Iva Zanicchi (prezenta cu o melodie modesta). Au mai cantat (dar in afara concursului) Massimo Ranieri, Fausto Leali, Ornella Vanoni - omagiindu-l pe proaspat disparutul Mino Reitano -, Pino Daniele. Castigatorul de anul acesta la sectiunea "Artisti" a fost tanarul Marco Carta, nascut in 1985 in Cagliari - in Sardegna. Mic de statura, cu parul imbibat zdravan cu gel, cu o cheie sol tatuata pe bratul drept, tanarul interpret a castigat concursul cu voturile italienilor cu varste intre 12 si 20 de ani. Melodia "La forza mia" va fi pe buzele tuturor, iar in finalul interpretarii, lumea il aplauda in picioare. Melodia are virtute de slagar, asta e clar. Dar cine este Marco Carta? Talentat la muzica si intuitiv, micul Marco promite solemn la implinirea a sase ani: "Cand ma fac mare voi canta!". Incet-incet, muzica devine singura lui ratiune de-a fi, mai ales dupa ce-si pierde ambii parinti - tatal, pe cand avea 8 ani, iar mama - pe cand avea 10 ani. Asculta multa muzica, merge la concerte si canta mai intai in pub-uri si la petrecerile prietenilor. Lucreaza in atelierul de coafura al matusii lui, in orasul natal, iar banii si-i pune deoparte, pentru drumul mult-visat cu avionul, la Roma. Ajuns in capitala Italiei, isi castiga, in octombrie 2007, un loc in grupul abia infiintat "Amici", iar un an mai tarziu, inregistreaza cu aceasta trupa si primul album - "Ti rincontrero" (Te voi reintalni)... Lui Marco ii place sa faca sport (a practicat Tae Kon Do si a jucat fotbal), iubeste animalele ( are patru catei si mai multi papagali), ii plac filmele thriller, iar dintre actori ii prefera pe Robert de Niro si pe Cameron Diaz....
Privind la buna dispozitie, la eleganta si la spectacolul de culoare si lumini de la Sanremo, am realizat ca si sufletul nostru are nevoie de asa ceva: de rafinament, de culoare si mai ales de stiri pozitive, care sa ne mai scoata din tonul telejurnalelor sumbre.