De mii de ani, vita-de-vie simbolizeaza rodul: viata imbelsugata, sanatate si noroc. Viticultura a fost printre primele ocupatii de pe pamant. Cele mai vechi urme de vin se gasesc pe cioburile unui vas de ceramica gasit in sapaturile arheologice in Iran. Varsta lor se apropie de 7500 de ani. Sumerienii produceau 10 feluri de vinuri albe si rosii, in urma cu 5500 de ani. Gustul dulce al strugurilor a fost cunoscut si in Palestina, Babilon, Assiria, de unde negustorii fenicieni duceau vin in Sicilia, Sardinia, Africa, Cipru si sudul Frantei. Soldatii din armata romana, lasati in tarile cucerite, plantau viile in garnizoanele lor. Asa s-a raspandit viticultura in Franta, Germania si Elvetia.
In Romania, vita-de-vie e cunoscuta inca din mileniul III inainte de era noastra, iar pe vremea lui Burebista devenise asa de raspandita si populara, incat celebrul rege al traco-dacilor a ordonat din motive morale distrugerea ei, ceea ce n-a insemnat ca strugurii si vinul au disparut din Carpati.
Disectia unui bob de strugure
"Sa fiti sanatosi", spun oamenii cand ridica un pahar de vin. Intr-adevar, din pamant, soare si ploaie, strugurii acumuleaza o cantitate imensa de substante necesare pentru sanatatea si vitalitatea noastra.
* Bobitele dulci - sunt pline de apa pura care se apropie, prin componenta, de cele mai bune ape minerale. In sucul strugurilor sunt dizolvate microelemente care favorizeaza metabolismul (molibden, titan, rubidiu, cobalt, nichel, vanadiu, iod, brom, flor), altele care intaresc peretii vaselor sanguine si muschiul cardiac (potasiul, magneziul), iar fierul, prezent in cantitati mari, ajuta sa prevenim sau sa tratam anemia. Strugurii curata bine rinichii, impiedica formarea pietrelor, curata intestinele. Sunt o arma naturala importanta in tratamentul astmului bronsic, al tuberculozei si bolilor sistemului cardio-vascular. Specialistii in dietologie afirma ca in struguri se gasesc substante care favorizeaza procesul de slabire, cu toate ca ei contin si glucoza.
* Samburii de strugure - sunt la fel de sanatosi ca boabele. Cu ajutorul lor se reglementeaza metabolismul si se combat inflamatiile. Cel mai mare folos aduc samburii organismului obosit si imbatranit. Daca dantura nu permite sfaramarea samburilor in dinti, ei pot fi rasniti, impreuna cu samburi de mar, si inghititi cu putina apa.
* Sucul de struguri. Proprietatile sale terapeutice sunt egale cu ale laptelui matern si ale mierii de albine. Un pahar de suc baut de dimineata ne incarca cu energie pentru o zi intreaga. O multumire deosebita trebuie sa-i aduca sucului din struguri persoanele afectate de ateroscleroza, aritmie, edem cardiac si dispnee, pentru ajutorul oferit inimii si vaselor sanguine, pe care le curata de depuneri de colesterol, intinerind organismul si protejandu-l de infarct miocardic. Persoanelor bolnave de guta sucul le ajuta sa elimine acidul uric, care impiedica functionarea normala a articulatiilor. Pentru tratarea disfunctiilor aparatului locomotor, se recomanda folosirea soiurilor cu bobite de culoare verde si galbena.
Sucul are si efect antibacterian, mai ales cand e preparat din struguri necopti. Folosit in cazuri de raceala scade febra, iar gargara cu suc actioneaza rapid si eficient. Se foloseste si in tratarea tusei, deoarece favorizeaza eliminarea de sputa din bronhii si trahee.
Sucul din struguri verzi se recomanda persoanelor predispuse la alergie.
Tratamente cu struguri
Nu conteaza ce metoda de tratament va alegeti, cu struguri sau suc de struguri, important este sa cunoasteti unele reguli de baza. Astfel:
* O cura dureaza nu mai putin de o luna.
* Zilnic se mananca 2 kg de boabe dulci. Daca ati ales tratamentul cu suc, incepeti cu 1 1/2 de pahar in prima zi, si apoi adaugati zilnic 70-80 ml, in asa fel ca la sfarsitul primei saptamani, cantitatea consumata sa ajunga la 3 pahare pe zi. Sucul se bea in trei reprize, cu 2 ore inainte de masa, sau la acelasi interval dupa masa.
* In timpul curelor, se renunta la produse afumate, conservate in otet, muraturi, mancaruri grase si legume crude, cu celuloza aspra. De asemenea, e bine sa nu consumati lapte, bere, apa minerala si alte fructe. Nu sunt recomandate cantitatile mari de suc persoanelor predispuse la diaree, diabet, obezitate, ulcer stomacal si duodenal.
Boli interne
* Copii cu deficiente in dezvoltare, anemici. Se recomanda tratamentul cu struguri, timp de o luna. Dimineata, pe stomacul gol, se mananca un strugure dulce, de marime medie. Cu 2 ore inainte de pranz, se mananca inca un strugure, apoi altul, la 3 ore dupa pranz. Dupa consumarea strugurilor, gura se clateste cu apa calda, in care se poate adauga si putin bicarbonat de sodiu, pentru protectia smaltului dentar. Copiii devin mai sanatosi, li se imbunatateste vederea, nu se mai imbolnavesc des.
* Tromboflebita cu edem. Un pumn de frunze de vita-de-vie se fierbe 3-5 minute, in 3 litri de apa. Cu fiertura obtinuta se fac bai la picioare. Daca faceti procedura zilnic, toata vara sau toamna, se intaresc peretii vaselor sanguine, se imbunatateste circulatia sanguina. Procedura are si un rezultat mai putin asteptat: buna dispozitie o sa va insoteasca pretutindeni.
* Stres, depresie. Ca ziua dvs. sa fie plina de optimism, incercati o reteta originala. Tocati 7 frunze de vita-de-vie de culoare rosie, turnati 500 ml de apa fierbinte si infuzati-le 30 de minute, de preferat in termos. Se bea cate o cana dimineata, apoi una la pranz.
* Ochii obositi, cu roseata. Se spala cu tampoane imbibate in ceai din frunze de vita. Stramosii nostri tratau afectiunile oculare cu picaturi de vita-de-vie taiata primavara.
* Herpes. Daca pe buze au aparut primele semne de herpes, tamponati-le cu jumatate de bobita de strugure sau tineti pulpa fructelor apasata pe locul bolnav 10-15 minute. Basicuta inestetica si dureroasa dispare intre timp.
* Obezitate. Supraponderalilor li se recomanda o zi de dieta cu struguri. 2 kg se impart in 5 portii si se mananca in timpul zilei. Strugurii vor curata excelent ficatul si intestinele. Nu se simte oboseala si deprimarea, stari ce apar des in perioada de infometare.
FRUMUSETE
* Masca pentru fata. Strugurii curata bine pielea, o hidrateaza si intaresc capilarele. Cateva bobite albe se taie in jumatati si se sterge pielea fetei si a gatului cu ele. Dupa 15-20 de minute, fata se spala cu apa rece.
* Pilozitate. Bunicile noastre incercau sa stopeze cresterea excesiva a parului pe fata, frecand pielea cu suc de agurida.
PASTRAREA STRUGURILOR
Struguri conservati
* La borcan: Cateva borcane de sticla se sterilizeaza si se usuca perfect. Pe fundul lor se pun radacini proaspete de hrean, bine spalate si taiate bucati potrivite. Apoi se umple borcanul cu boabe de struguri (se poate si in amestec cu boabe de agrise). Inchise ermetic, borcanele se pastreaza la rece.
* La butoaie: Intr-un butoi de lemn se pun 3 kg de radacini de hrean, la 40 kg de struguri. Butoiul se infunda si se tine la 10-12gr.C, iar in ianuarie, se coboara in pivnita la 1-2gr.C.
* Struguri murati. Se aleg struguri semicopti, cu gust acru-dulce, se pun intr-o galeata si se toarna peste ei saramura obtinuta din 3 lingurite de zahar si o lingurita de sare, la fiecare litru de apa. Deasupra strugurilor se pune o farfurie potrivita si o greutate. Strugurii trebuie sa fie tot timpul acoperiti de lichid, care se adauga dupa necesitate. Peste 3-4 saptamani, muratura este buna pentru consum.
* Marinata de struguri. Se prepara din 500 g zahar, o lingura sare, 7 bobite de piper negru, 5 bucati de cuisoare, o bucatica de scortisoara, 1 1/2 pahar de otet de 9% si un litru de apa. Se aleg struguri cu pielita groasa, se spala bine, se taie in ciorchini mai mici si se pun in borcane, peste care se toarna marinata rece. Borcanele se pun apoi intr-un vas mai mare cu apa rece, astenut cu un prosop gros. Vasul se pune pe foc, se aduce pana la fierbere si se lasa pe foc 5-6 minute. Apoi se da deoparte, se acopera cu capac.