Ocolit multa vreme de marile evenimente muzicale, sudul tarii (excludem, bineinteles, Bucurestiul) a avut in sfarsit parte de un concert de anvergura. De asta data a fost randul rockerilor bucuresteni sa ia calea Craiovei si sa se intoarca acasa cu un tren de noapte, pentru a vedea pe scena cea mai celebra formatie germana de rock, Scorpions. La 14 ani de la primul concert in Romania, pe stadionul Dinamo, timp in care au mai cantat la Brasov, Sibiu si la Sala Polivalenta din Capitala, germanii au aterizat in Oltenia pentru un spectacol ce a entuziasmat peste 15.000 de oameni, stransi pe o arena aflata in mijlocul unuia dintre cele mai frumoase parcuri din tara, Romanescu. Concertul de pe 23 octombrie a fost gratuit si a facut parte din seria de evenimente "Zilele Craiovei". Chiar daca are o istorie de aproape 40 de ani, Scorpions este o trupa vie, ce nu traieste din trecut. Cu un disc nou la activ, "Humanity: Hour 1", concerteaza intr-un ritm sustinut in intreaga lume, acceptand noi provocari. La Craiova, nemtii au cantat patru-cinci piese noi, la fel de bine primite precum cele ce au facut istorie, "Hurricane", "The Zoo", "Big City Lights", insa dupa cum era de asteptat, tot baladele lor celebre au avut cel mai mare succes. La 60 de ani impliniti anul acesta, Klaus Meine isi pastreaza vocea sa de cristal, ce-l poate oricand recomanda pentru o lista a celor mai buni solisti vocali ai istoriei rockului. Momentul inedit al concertului, ce a durat aproape doua ore, l-a avut in prim-plan pe bateristul american al trupei, James Kottack, cel care, in pauzele de turneu, canta la chitara si voce, in propria sa formatie de punk-rock, avand-o la tobe pe... sotia sa. Dupa solo-ul de la Craiova, in timpul caruia si-a scos tricoul pe care era inscriptionat cu litere de-o schioapa "Rock-n-roll Forever", aratandu-ne un tatuaj urias cu acelasi mesaj, James si-a pus mai varstnicii sai colegi la treaba. Cei trei veterani ai trupei, care canta impreuna de exact treizeci de ani, Klaus Meine, Matthias Jabs si Rudolf Schenker, au primit fiecare cate o toba mica si totodata misiunea de a tine pasul cu James, care impunea un ritm din ce in ce mai rapid.
Buena Vista, un disc incendiar
Granzii muzicii cubaneze revin in Romania, insa nu pe scenele de pe care ne-au incantat de atatea ori, ci in rafturile magazinelor de muzica. A&A Records va propune doua albume aparute pe piata mondiala in aceasta luna, ce-i are ca protagonisti pe membrii faimoasei Buena Vista Social Club, pe care i-ati cunoscut din concerte sau din interviurile acordate revistei noastre. La mijlocul anilor '90, chitaristul american de blues si rock Ry Cooder a revitalizat o serie de cantareti cubanezi, scotandu-i din anonimatul Havanei, pentru a-i transforma, la varste venerabile, in staruri internationale, adulate pe marile scene ale lumii. Dublul album "At Carnagie Hall", aparut in aceasta luna, la zece ani dupa ce a fost inregistrat, reprezinta un punct culminant al proiectului Buena Vista Social Club, marele concert sustinut la celebra sala din Londra. A fost ultima aparitie sustinuta de toti maestrii, iar discul capteaza intreaga exuberanta a momentului, de la bolerouri emotionante, la ritmuri explozive de dans, de la tonalitatile grave ale lui Compay Segundo, ce avea 90 de ani la acea vreme, la vocea blanda a lui Ibrahim Ferrer, de la solo-urile de pian ale lui Ruben Gonzales, la acordurile energice ale chitarii acustice ale lui Eliades Ochoa. Chiar si Ry Cooder isi face simtita prezenta, prin subtilele tanguiri ale chitarei sale electrice. Cativa dintre protagonistii acestui disc, Ihrabim Ferrer, Eliades Ochoa, Manuel Galban, Cachaito Lopez, au sustinut concerte pe scenele noastre, la fel ca si Omara Portuondo, ce a cantat de doua ori la Bucuresti. Cantareata a lansat, tot in aceasta toamna, un album solo, "Gracias", prin care multumeste tuturor celor ce i-au fost alaturi pe parcursul carierei sale. Care a inceput acum... 60 de ani. Fotografiile dintre copertile albumului, ce infatiseaza o Omara tanara si stralucitoare, scurtele note si amintiri ce insotesc fiecare dintre cantecele nostalgice, aportul unor instrumentisti de marca, pe care de asemenea i-am putut asculta in concerte, precum Trilok Gurtu, Roberto Fonseca, fac din "Gracias" un album document incarcat de emotii. Pe 1 octombrie, la Tokyo, Omara Portuondo si-a inceput noul turneu mondial, care, poate, o va aduce din nou in Romania.
Sala Palatului in clocote: Dianne Reeves
In ceea ce priveste festivalurile de jazz, lucrurile stateau invers fata de pop-rock: Bucurestiul ramasese mult in urma. Cu capitala la Sibiu (acolo unde in primavara s-a desfasurat cea de-a 38-a editie a mult apreciatului festival de jazz), harta evenimentelor importante din Romania mai cuprinde Garana, un satuc deja celebru de la poalele Semenicului, Timisoara si cateva alte mari orase din Ardeal. "Masters of Jazz", ce s-a desfasurat intre 23 si 26 octombrie la Sala Palatului, a reusit sa readuca Bucurestiul in circuitul acestor festivaluri serioase. Unul dintre cele mai aplaudate recitaluri i-a apartinut americancei Dianne Reeves, ce venea la Bucuresti ca multipla castigatoare a premiilor Grammy (singura cantareata ce a obtinut acest Oscar muzical trei ani consecutivi pentru albumele sale, al patrulea premiu datand din 2006, pentru o piesa din coloana sonora a filmului lui George Cloney "Goodnight and Goodluck"). "Niciodata nu stim la ce sa ne asteptam cand cantam pentru prima oara intr-o tara", a marturisit Reeves pe scena, "insa cu siguranta nu ne asteptam sa fiti atat de multi si de receptivi". Nici noi nu ne asteptam ca, pe langa o cantareata cu o tehnica sclipitoare, sa avem parte de o artista atat de calda, de entuziasta, care sa transmita muzica prin toti porii si sa infierbante o Sala a Palatului in care spectatorii stateau cam zgribuliti. "Stiu cantecul asta de la mama mea, are 84 de ani si inca duduie de energie", a spus interpreta, ridicand publicul in picioare cu o melodie ritmata. Chiar daca Dianne s-a nascut intr-o familie de muzicanti (tatal a fost cantaret si mama trompetista), pasiunea pentru muzica a cuprins-o la scoala, datorita unui profesor. Tainele jazzului i-au fost dezvaluite de un unchi, apoi a urcat treapta cu treapta, de la cantareata de acompaniament a lui Harry Belafonte, din anii '80, la una dintre figurile importante ale jazzului actual. Bucurestiul a fost prima oprire din traseul european al turneului mondial inceput in septembrie, in Japonia, si continuat in Statele Unite, turneu ce promoveaza noul album cu cantece de dragoste "When You Knew". Organizatorii acestui festival au meritul de a fi adus la Bucuresti nume grele din elita jazzului mondial. De apreciat, de asemenea, faptul ca, printr-o simpla, dar foarte eficienta amplasare a luminilor, scena searbada a Salii Palatului s-a transformat intr-un loc placut. Mult mai putin inspirati au fost organizatorii, atunci cand au stabilit restrictiile fotografilor acreditati - o jignire adusa acestei profesii - si indatoririle oamenilor de ordine, mult mai potriviti sa pazeasca o galerie de fotbal si nu un public de jazz.
Foto: MEDIAFAX (AP - 2, REUTERS - 2)