Fratii nostri sud-dunareni, aromanii, stapanii muntilor ce se intind din Grecia pana in Macedonia si Albania, isi traiesc de sute de ani durerile in surdina. De dincoace de Dunare nu se aud necazurile lor. Doar o scurta perioada, in interbelic, statul roman le-a intins o mana de ajutor, repede retrasa dupa caderea noastra sub comunism. Au rezistat singuri sute de ani, sub dominatia otomana, trecand prin lupte grele cu bulgarii si indurand prigoana greceasca. Lumea n-a fost niciodata dispusa sa-i inteleaga, ci le-a stiut de frica, pentru ca aromanii sunt bogati si viteji, la nevoie fac corp comun cu armele lor. Mai toate popoarele din jur au incercat sa-i asimileze sau macar sa-i supuna. Dar nu i-au infrant niciodata cu adevarat, oricat sange i-ar fi costat. Putini stiu cine sunt aromanii. Nici macar romanii toti nu stiu ca avem aceleasi radacini etnice. Dovada cea mai puternica, si care n-a putut fi eliminata sau ascunsa, nici de adversari, nici de timp, este limba. Daca mergi pe strada in Veria sau Metzovo (Grecia), in Ohrid (Macedonia), in Korcea sau Moscopole (Albania) si intrebi ceva in romaneste, se va gasi repede un trecator care sa te inteleaga. Daca inveti cateva cuvinte de-ale lor, destul de asemanatoare cu cele romanesti, ai portile deschise.
Pentru aromani, Biserica a fost si camin, si scoala, si armata. In Biserica au invatat aromanii sa traiasca si sa moara. De aceea, aromanii din Albania au fost cei mai incercati dintre toti, intrucat ei au trait peste 30 de ani fara biserici, fara preoti, fara Sfanta Liturghie. Ca si cum ar fi fost orfani de Dumnezeu. Dupa 1992, au inceput sa construiasca biserici noi, ortodoxe, si-au scolit preoti, iar astazi se simt din nou in comuniune cu fratii lor de peste munti si cu Domnul.
Despre aromanii albanezi am stat de vorba cu parintele Dumitrache Veriga, parohul bisericii ortodoxe "Schimbarea la fata" sau "Sotir" din Korcea - unul dintre marile orase ale Albaniei, resedinta mitropolitana.
Nascut in 1943, la Korcea, din parinti aromani, parintele Dumitrache Veriga a fost sculptor pana in 1992, iar de-atunci a luat calea preotiei. Vorbeste bland, dar fara echivoc, amestecand multe cuvinte romanesti cu cele aromanesti. Este ca si cum ti-ar vorbi un osan care n-a coborat de mult din munti. Il intelegi bine, desi nu cunosti toate cuvintele, iar limba lui te farmeca.
"In sarbatorile mari, unii dintre batrani vin imbracati in vechile straie aromanesti, sa se stie ca aici e biserica noastra"
- Parinte Dumitrache Veriga, prima dvs. formatie intelectuala a fost de artist. Om liber, creator, nedeprins cu rigorile mult mai aspre ale Bisericii. De ce v-ati preotit? Nu va e greu sa fiti tot timpul la dispozitia altora?
- Cand eram tanar am absolvit scoala de arte frumoase si am devenit sculptor. Mi-a placut mereu meseria asta, sa scot chipuri din piatra sau lemn. Mai sculptez si azi. Am facut o sculptura si pentru biserica aceasta, o vedeti in curte, dar inca mai am de lucru la ea. Prin anul 1992, cand au inceput la noi miscarile pentru libertate, mai multi aromani, ramani, cum ne spunem noi, ne-am strans si am facut Asociatia Aromanilor din Albania. si la una dintre intalnirile noastre s-a pus problema ca nu avem nici un preot al nostru, ca trebuie refacute bisericile noastre si pentru asta avem nevoie de preoti. si am fost ales eu sa devin preot. Daca asa au vrut fratii mei, am ascultat si am mers in Romania. Acolo am facut Facultatea de Teologie la Pitesti. Am si slujit intr-o biserica la Curtea de Arges. si am gasit un mare sustinator in preasfintitul Calinic, Episcopul Argesului si Muscelului.
- Dar aici nu mai aveati nici o biserica...
- Nu, pentru ca in 1967, au fost daramate toate bisericile ortodoxe si catolice, la fel ca si moscheile, de altfel, iar Albania a devenit un stat ateu declarat. Pana atunci, am avut o biserica din lemn. Mai inainte avusesem si una de zid, in centru, dar a cazut la un cutremur, in anii '30. La inceputul anilor '90, am facut un paraclis in cladirea unde a fost scoala aromaneasca din Korcea, peste deal de aici. Am revendicat casa aceea, pentru ca a fost scoala aromanilor, si am primit-o inapoi. si, prin 1995, am inceput lucrarile la biserica aceasta, pe locul vechiului cimitir al ramanilor. Am facut-o dupa modelul uneia de la Curtea de Arges, care semana cu vechea noastra biserica. si, cu ajutorul oamenilor si al lui Dumnezeu, am ispravit-o acum trei ani. Ei, mai avem de lucru pana sa o pictam toata, pana o infrumusetam pe dinauntru, dar acum avem unde sluji pentru multa lume, ca in paraclis nu incapeau crestinii. Mai ales de sarbatori, biserica e plina de credinciosi. Le place la biserica. E Cineva care-i uneste, Hristos, iar in sarbatorile mari, unii dintre batrani vin imbracati in vechile straie aromanesti, sa se stie ca aici e biserica noastra. Suntem mandri ca suntem aromani.
- Sunt multi ortodocsi in Albania?
- Din cate stiu, cam 35% din populatie. 7% sunt catolici, restul musulmani. Dar toate religiile ne intelegem bine, n-am avut conflicte, ne respectam si fiecare isi vede de treaba. La noi n-a prins ecumenismul acela de tip politic, in care sa amestecam traditiile, dar functioneaza dialogul - ceea ce e foarte bine. In Albania sunt 140 de preoti ortodocsi, din care 30 numai in Korcea. Aici e un mare centru ortodox, avem multe biserici si episcopie.
- Aveti si manastiri?
- Nu, in Albania nu sunt manastiri, nu a existat un curent monahicesc, iar cei care au vrut sa se calugareasca s-au dus mai ales in Grecia, care e renumita pentru muntele Athos. Au mai ajuns unii si prin Romania si au devenit mari duhovnici.
- Mai sunt preoti aromani in celelalte biserici ortodoxe din Korcea sau din Albania?
- Sunt multi preoti aromani in Albania, dar nici unul nu mai slujeste in aromaneste. Toti fac slujba in albaneza. si grecii slujesc tot in albaneza, ca nu le dau voie albanezii altfel. Noua ne dau voie, dar preotii nostri stiu aromaneste destul de putin, ca sunt scoliti in general prin Grecia si nu avem termeni teologici echivalenti cu cei din greceste, iar localnicii ii inteleg mai bine in albaneza. In plus, sunt locuri unde aromanii sunt mai putini si atunci trebuie sa faci rugaciunile in albaneza, sa le priceapa toata lumea.
- Cum s-a pastrat limba aromaneasca pana azi, daca nu mai aveti scoli de peste 70 de ani, si v-au lipsit si bisericile timp de cateva decenii?
- Aromanii sunt foarte atasati de limba lor, de port, de folclor si de obiceiuri. Noi le-am pastrat pe toate in familie, in orice vreme. Alintul mamei, cantecul de leagan, cantecul de dragoste, mustrarea parinteasca - toate au alt inteles in limba materna, au mai multa putere. In timpul comunismului, ca oarecand in prigoana anticrestina dusa de romani, batranii familiei au practicat preotia, au botezat copiii in ascuns, i-au invatat sa se roage si le-au dat o educatie crestineasca. Ei au ascuns in poduri icoanele pe care le voia arse statul ateu, si Evangheliile, si chiar straie preotesti si odoare bisericesti. Iar dupa 1992, au inceput a le scoate la lumina.
- Sunt asa de credinciosi aromanii?
- Da, sunt foarte credinciosi. La noi ar fi mare rusine sa nu-si boteze copilul careva, sau sa treaca la alta credinta. Aromanii sunt toti ortodocsi.
- Am vorbit cu mai multi aromani din Grecia si Macedonia, limba aromaneasca este amestecata cu cuvinte ale limbilor populatiilor majoritare din aceste state, iar unele cuvinte aromanesti sunt destul de greu de inteles. In ce priveste limba romana, ea este cunoscuta destul de putin. Vi se pare asa diferita de aromana?
- Pai, sunt surori. Doar ca limba noastra, nefiind o limba culta, in care sa se scrie opere literare, sa se invete la scoala, si sa capete o forma moderna pe masura ce trece timpul, ci un dialect, si acela pastrat numai in casa, a ramas la stadiul acela in care era limba romana acum cateva sute de ani. si de aceea nu se inteleg toate cuvintele. Dar cine spune ca un aroman si un roman nu se pot intelege, acela este impotriva identitatii noastre nationale, vrea sa ne rupa de ceea ce suntem, adica de radacina romanismului.
"Noi am stiut dintotdeauna ca suntem frati cu romanii. si asta am inceput sa o afirmam raspicat dupa comunism"
- Dar aromanii se simt frati cu romanii?
- Noi am stiut dintotdeauna ca suntem frati cu romanii. si asta am inceput sa o afirmam raspicat dupa comunism. Mai tarziu, a prins glas si putere o ramura a aromanilor grecizati din interes. Au fost cumparati cu bani multi, ca sa spuna ca sunt greci. Grecii stiu ca aromanii sunt multi si in Albania, si in Macedonia - suntem vreo patru milioane in Balcani - si se gandesc ca, daca ii vor convinge pe aromani sa spuna ca sunt greci, se vor putea extinde ca influenta, poate si teritorial. Deja, Grecia are un puternic cuvant de spus in zona.
- Cati aromani sunt astazi in Albania?
- Oficial sunt 140.000, dar, dupa datele pe care le are Asociatia noastra, suntem in jur de 400.000, adica avem o pondere mare din toata populatia, care e de trei milioane.
- Albanezii se poarta corect cu minoritatile?
- Albanezii sunt indiferenti, nici nu ne fac bine, dar nici rau. Ne lasa in pace. Insa nu ne recunosc ca minoritate etnica, ci doar ca minoritate culturala, lingvistica. Daca ne-ar recunoaste ca minoritate etnica, ar trebui sa ne dea drepturi politice, adica sa avem un partid al nostru, sa avem scoli si presa in limba aromana, finantate de stat etc. Asa, nu ne dau nimic. Avem un ziar in limba armaneasca, dar scos de Asociatia noastra. La fel, avem o gradinita si o scoala cu predare in limba aromana pentru cei care vor, tot pe banii nostri. Noi n-am avut probleme mari cu albanezii, ne-am inteles bine cam tot timpul, dar si ei se tem de minoritati.
"Marea noastra problema este ca Romania nu ne da sprijin politic mai consistent, nu ne face sa ne simtim frati. In schimb, Grecia ofera avantaje, locuri de munca si chiar pensii celor care se declara greci"
- Care ar fi solutia pentru a va cultiva limba si a va pastra identitatea?
- Sa fim recunoscuti ca minoritate etnica. si pentru a obtine acest statut, ne-ar putea ajuta si Romania, prin relatiile bilaterale pe care le are cu Albania. Majoritatea aromanilor sunt incredintati ca sunt romani. Ideal ar fi ca Romania sa dea cetatenie aromanilor care vor. In acest fel, nici autoritatile albaneze nu ne-ar mai putea desconsidera. Eu am depus o cerere pentru a primi cetatenia romana de sapte ani si... nimic.
Marea noastra problema este ca Romania nu ne da un sprijin politic mai consistent, nu ne face sa ne simtim frati. In schimb, Grecia ofera avantaje, locuri de munca si chiar pensii celor care se declara greci. si asa i-a cumparat pe multi. Sunt foarte numerosi aromanii care au primit cetatenie greaca, fara sa cunoasca limba, fara sa fi fost niciodata in Grecia, fara sa aiba nici o legatura de sange cu grecii.
Grecul le da cate 320 de euro pe luna pensie unor aromani, doar pentru ca s-au declarat greci. 320 de euro sunt bani multi, caci o pensie ajunge aici la 150 de euro.
- Ati fost la Bucuresti, v-ati prezentat doleantele ca Asociatie, ati spus care sunt necazurile si cum lucreaza grecii?
- Am avut mereu contacte cu Departamentul Romanilor de Pretutindeni, cu ambasadorul roman la Tirana. Ne-au ajutat cu fonduri pentru biserica si pentru cursurile de limba aromana. Mai departe insa n-au mers.
- Copiii dvs. unde prefera sa invete, daca au posibilitatea sa studieze peste granita?
- Majoritatea la Bucuresti. Avem 1500 de studenti in Romania si cei mai multi aleg sa ramana in Romania si dupa ce absolva facultatea. Insa nu-i poti condamna. E o tara mare, in UE, cu alte posibilitati, se gasesc mai usor locuri de munca si sunt mai bine platite. Deci, nu revin in Albania, sa contribuie la pastrarea identitatii noastre si sa-i invete limba si pe altii.
- Credeti ca limba aromana e pe cale de disparitie?
- Nu, va trai. O mai vorbesc si tinerii, chiar daca mai rar... Trebuie sa o pastram. Nu ne lasa Dumnezeu sa ne pierdem limba!